A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

indoloriméntu , nm Definition su indoloriri, dolore chi si sentit a sa carena, a un'arremu, po calecunu isfortzu Synonyms e antonyms addoliadura, cancaratzoni, dólima Etymon srd. Translations French courbature, engourdissement English soreness Spanish dolor producido por un esfuerzo Italian indolenziménto German Gefühllosigkeit.

indoloríri , vrb Definition su pònnere dolore, fàere a dolidura, prus che àteru po immarritzone, po isfortzu sighiu a meda o fintzes po su fritu, po informigamentu che a candho un'arremu est postu male Synonyms e antonyms addoliare, addolie, addolimorjare, addozare, indolimire Sentences a mi crocai totu a custa parti no fait ca m'indolorit Etymon srd.

indoloríu , pps, agt: indorobiu Definition de indoloriri; chi est a dolores, chi dhi dolet calecunu arremu, sa carena Synonyms e antonyms addoliadu, addolidu, addolimadu, addoloridu 2. po andai iat a èssi nudha, ma seus bèni fadiaus, totu indorobius me is ossus! ◊ si bit de foras puru candu unu est indoloriu! Translations French endolori English made sore Spanish dolorido Italian indolenzito German eingeschlafen.

indoloxíu , agt Definition chi dhi dolet calecunu arremu, chi est a dolores Synonyms e antonyms addoliadu, addolidu, indoloriu.

indomaxài , vrb Synonyms e antonyms addagnai, guastai, scalabrai Etymon spn. domage.

indonài , vrb Definition donare, fàere o giare is donos Synonyms e antonyms donae*.

indonaméntu , nm Synonyms e antonyms donascione, donu Etymon srd.

indóntinu , agt: indórtinu Definition chi est parangau a una parte, postu a trotu, incrubau a una bandha / andhare indóntinu = andai arrui arrui, istontonai coment'e is imbriagus.

indónu , avb Definition giare, bèndhere a s'i. = in donu, chentza pagare, o fintzas a su baratu Sentences sa linna la daent a s'indonu ◊ bendhiant sos cadhos a s'indonu candho a frionzos padronedhos de inoghe, candho a male recuidos padronos mannos de fora Translations French gratuitement English free of charge Spanish gratuitamente Italian gratuitaménte German kostenlos.

indoràda , nf, nm: indorau Definition genia de pische de mare Scientific Terminology psc, stromateus fiatola Etymon srd.

indoradòre, indoradòri , nm Definition maistu chi tenet s’impreu de fàere s’indoradura de prendhas o àteru Synonyms e antonyms doradore Translations French doreur English gilder Spanish dorador Italian doratóre German Vergolder.

indoràdu , pps, agt Definition de indorare; chi est in colore de oro Synonyms e antonyms indiorau 2. sas ervas agiummai sicas pariant un'incantosa coberta de seda indorada.

indoradúra , nf Definition su indorare; pígiu de oro chi si ponet a calecuna cosa Synonyms e antonyms indeoronzu Translations French dorure English gilding Spanish doradura Italian doratura German Vergoldung.

indorài, indoràre indaoràre

indoràu indoràda

indorinàdu , agt Definition chi est postu a inghíriu, totu a inghíriu de calecuna cosa Synonyms e antonyms inghiriadu Sentences mamas, fizas e bighinas sunt totu indorinadas in sa mesa cun su cumassu de sa pasta.

indorladúra , nf: indrolladura Definition oru de unu bestimentu, de unu trastu Synonyms e antonyms oruladura, orizu, órulu Etymon srd.

indormicàre , vrb: indromigare, indrommigare, indrommigiare Definition fàere coment'e dormire, abbortigare un'arremu postu male Synonyms e antonyms abborticare, addormicare, ammartusinare, indoliminzare, informigai 2. fit incomintzendhe assora a s'ischidare, ancora cun sa mente indrommigiada Etymon srd.

indormiscadúra , nf Definition su indormiscare Etymon srd.

indormiscài, indormiscàre , vrb: indromiscai, indurmiscare Definition èssere sonni sonni, pigare sonnu; si narat fintzes de un'arremu postu asuta e male chi si faet de pàrrere de no sentire, cedendho fortzas; in cobertantza, istare chentza fàere, coment'e dormios, ammammalucaos Synonyms e antonyms dormire, ingalare, insonnigai / iformicare, indormicare / abbabballocai, abbambanai, abbraballai | ctr. ischidare Sentences is discípulus fuant indormiscadus ◊ si fuant indromiscadas e caladas in sonnu ◊ su mobàdiu si ndi pesat macai siat indrommiscau 2. su momentu prus indicau po giogai fiat su mericedhu, a sobi mesu indrommiscau, cun s'àbidu de su bentixedhu Etymon ctl. endormiscar-se Translations French s'endormir English to sleep Spanish dormirse Italian addormentarsi German einschlafen.