A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

iseretàu iseredàu

iserétu , nm Definition su iseretare Synonyms e antonyms diseredamentu, iseredamentu Sentences s'iseretu si faghet una borta solu Etymon srd. Translations French action de déshériter English disinheritance Spanish desheredamiento Italian diseredaménto German Enterbung.

iseréu , agt Synonyms e antonyms isàsinu, isériu, meda Sentences a chie che dhi at furadu sa cosa dhi at mannadu un'isereu de babbiscos!…

isèrghere iscèrghere

isérghida , nf Definition su isèrghere Synonyms e antonyms andhada, essia, tucada | ctr. ghirada, recuia, torrada Etymon srd.

isérghidu, isérghitu, isérghiu , pps Definition de isèrghere Synonyms e antonyms irfregorau, irghelau, isertu.

iséria , nf Synonyms e antonyms allera, befa, ciacota, deleu, isera* Sentences cussu est a iséria de totu sa bidha!

iseriàdu iseràdu

iseriàre iseràre

isériu , nm Definition cantidade manna, meda Synonyms e antonyms biaxi, isàsinu, isumésciu Sentences pro èssere sa befe piús fine mi ant mannadu cust'isériu de bagamunneris (A.Cossu)◊ bi n'at un'isériu de tratores!

isermègna , nf Definition su frutu chi bogat sa superba Synonyms e antonyms sísaba, supelva Etymon spn. cermeña Translations French sorbe English service berry Spanish serba Italian sòrba German Vogelbeere.

isermenchiàre , vrb Definition fàere ingestos, fàere coment'e is iscímmias (su chi bient faent) Synonyms e antonyms istròchere.

iserménchiu , nm Definition genia de ingestu Synonyms e antonyms allódhiu, apónciu, iscancériu, isamànchiu, levada 1, schinceria Etymon srd.

iserméntu isamméntu

isermoniòre , nm Definition longària manna meda, cantidade manna de cosa Synonyms e antonyms biaxi, isàsinu Etymon srd.

isermoràdu iselmoràdu

isermoràre iselmoràre

isermòre , nm Definition cosa o funtzione bella meda, chi incantat, praghet, cosa ispantosa Synonyms e antonyms incantu, ispantu, maravíglia Sentences acudide a s'isermore, pisedhos! ◊ vostè est un'isermore de retentiva, si ammentat cosa de tempus gai meda! ◊ artzade velos de consolu e isermores! ◊ un'ora innanti de atelare s'isermore, su teatru fit prenu ◊ mi apo a ammentare de cust'isermore chi mi bàrriat de disunore pro mi èssere cumportadu de vile ◊ so mirendhe cun ojos de piantu su tristu isermore de su brujadu! (G.Ruju) Translations French merveille English wonder Spanish encanto Italian spettàcolo, meravíglia German Anblick, Wunder.

isérpiu , nm Definition ossu de sépia manigiau po disinfetare Etymon itl. seppia.

iserreníre , vrb Definition arrennèscere a distínghere, a cumprèndhere Synonyms e antonyms iscerai, sebeltare / assabèschere, assaborire Sentences non be resessimus prus a iserrenire cale siat su partidu bonu e cale su malu!