isdorrobbadòre , nm Definition chie andhat a idorrobbare Synonyms e antonyms furone Sentences sos Sardos semus calculados che una truma de isdorrobbadores! Etymon srd.
isdorrobbài idorrobbài
isdorrocài idarrocài
isdorrócu irdorrócu
isdràja , nf Definition genia de cicidórgiu prus bàsciu de una cadira e de si dhue pòdere cicire prus a cómodu, unu pagu coment'e imbaraos a palas e a cambas istiradas, cun sa pala de pòdere regulare prus o prus pagu crocada.
isdrelleràu , agt Definition its, apertu?, iscosciau? Sentences sos vichinos istavant ammisciaos apare a innantis de su portale isdrellerau, chene alenu.
isdrijíre, isdrisíre, isdrizíre ildrigíre
isdrobbàdu , pps, agt Definition de isdrobbare; nau de ccn., fintzes chi est coment'e impediu de decídere, chentza un'idea crara; nau de fémina, chi portat su mese Sentences oi seu istrobbara 3. Lisedha mi est pàfida isdrobbada.
isdrobbàre , vrb: istorbare,
istrobbare,
istrubbai,
storbai Definition
fàere pèrdere tempus, giare ifadu
Synonyms e antonyms
fastidiai,
ilviare,
infestare
Sentences
cun cussu portali sempri tzichirriendi timit de istrubbai ◊ timiat de l'istrobbare in su trabàgliu ◊ dae canes e canarzos istrobbadu, unu berre ndh'esseit ◊ sa cummédia non t'istrobbes a dha circai ca ciai ti dha mandu deo cun meda pragere
Etymon
spn.
estorbar
Translations
French
déranger
English
to trouble
Spanish
molestar,
fastidiar
Italian
disturbare
German
stören.
isdróbbu , nm: istorbu,
istrobbu,
storbu Definition
cosa chi faet pèrdere tempus, giaet ifadu, impedit e no lassat fàere; dannu, male, dificurtade
Synonyms e antonyms
ilbiu,
impedu,
irbortu,
scroebba
/
impedhitzu
| ctr.
agiudu
Idioms
csn:
i. de Deu = destrossa manna chi faghet su tempus, itl. calamità naturale; salvu istrobbu = si no cumbinat carchi irbortu o cosa in contràriu
Sentences
ello ite, istrobbu as tentu chi as istentatu? ◊ apeit istrobbu e no poteit bènnere ◊ beneitu apo a chie at postu istrobbos e irbortos ◊ ghetamus sas curpas a chie at postu istrobbos ◊ si no mi boit, ge abarru pagu a dha troci s'istrobbu!
Surnames and Proverbs
prb:
chie no istrobbat, istrobbu no cheret
Etymon
spn.
estorbo
Translations
French
dérangement,
obstacle,
calamité,
complication
English
trouble,
complication,
hindrance,
disaster
Spanish
molestia,
tropiezo,
catástrofe
Italian
disturbo,
intòppo,
complicazióne,
calamità
German
Störung,
Hindernis,
Schwierigkeit,
Unheil.
isdrollàu , agt Definition chi est drolle, fintzes isagerau, malammodidu Sentences gioghendi a itzacheponi is corpus isdrollaus fiant mali!
isdugàdu , pps, agt, nm Definition de isdugare; chi istat sèmpere foedhandho; chi o chie bufat binu meda, chi istat sèmpere a buca a sa dughe / buca isdugada = barrosu, chi no citit mai; piòere a isdugada = istraciai Synonyms e antonyms dugone, fegone, imbreacone.
isdugàre , vrb Definition bogare o tròchere sa ugi, sa tuponella o spíndulu a sa carrada; in cobertantza, abbarrare sèmpere foedhandho Etymon srd.
isdurigàu , agt Definition chi est chentza origas, nau in su sensu chi pecat a origas, chi no intendhet bene o no cantat a tonu Etymon srd.
isédhiu , nm Definition movimentu a cropu, a brínchidu / leare s'i. = leare s'incannada, s'impéllida Synonyms e antonyms brínchidu, brincu, giànchidu, iscradédhiu, issédhidu Sentences como bisonzat de ndhe bogare sos carrones dae su fogu cun d-unu bellu isédhiu leadu a tempus zustu (Z.Zazzu)◊ at leadu s'isédhiu pro si che sètzere a cadhu.
isedilàre , vrb Definition bogare is crabitos de s'aili (s'acorru abbandha po su note) Synonyms e antonyms | ctr. edilare Etymon srd.
isegheràu isagheràu
iselcàre , vrb Definition crepare de su tropu papare Synonyms e antonyms istimpanare Etymon srd.
iselembràre , vrb Synonyms e antonyms isagherare.
iselembràu isalambràdu