iselentàre , vrb Synonyms e antonyms abbalaucare, abbambanai, abbentai, allochiai, ammammalucare, atolondrai, atontonare 2. l'aiant atzapatu séitu in sa cratea, téteru, iselentatu dae su fracu malu de su carburu (M.Dui).
isélleru , nm Definition disastru, dannu mannu.
iselmoràdu , pps, agt: isermoradu Definition
de iselmorare; chi portat o dhi ant postu istrúpiu, bisestru mannu
Synonyms e antonyms
bisestradu,
iscaranadu,
istropiadu,
sbisuriu
/
cdh. schilivratu
Translations
French
défiguré
English
disfigured
Spanish
desfigurado
Italian
sfigurato
German
entstellt.
iselmoràre , vrb: isermorare,
issermonare,
issermorare Definition
pònnere bisestru, fàere dannu mannu a persona, mata, animale, a puntu de èssere fintzes légiu / a/c.: si narat issèrmoret e issermonet, cun acentu tónicu in posidura diferente
Synonyms e antonyms
bisastrare,
iscrentiare,
istropiare,
sciguriai
Sentences
sa tràbila zirat a tundhu de su fedu timorosa chi matzone de sas trampas, imbijosu, no l'issermonet su fizu de su frore de sa coda
Translations
French
défigurer
English
to disfigure
Spanish
afear,
estropear,
desfigurar
Italian
deturpare
German
entstellen.
iséltu , agt: ixeltu Definition nau de unu, chi no ndhe balet a nudha, pagu atentu, fintzes mandronatzu, improdheri Synonyms e antonyms ingiamu.
iselvínzu , nm Definition illimpióngiu chi si faet a is laores tirandhondhe s'erba de mesu Synonyms e antonyms iserbadura, iserbonzu Etymon srd.
isempiàdu , pps, agt Definition de isempiare; chi dhi ant postu o chi portat istrúpiu, dannu mannu a sa carena Synonyms e antonyms isciumpiadu, iselmoradu, istropiadu, malastrosu Sentences de milli versos no ndhe valet unu ca totu degogliados sunt sos tastos, tortos, isempiados e guastos ◊ sos poetas fatiscos faghent versos totu isempiados.
isempiadúra , nf: scempiadura Synonyms e antonyms isémpiu, istropiadura Etymon srd.
isempiàre iscempiài
isémpiu , nm Definition
dannu mannu, isfrégiu
Synonyms e antonyms
biseltru,
iscréntiu,
istrópiu
/
disacatu
Sentences
si passades de su rú afaca, mih ch'isémpiu mannu bos faghides! ◊ cumpresu azis su disacatu, cun cale manera ant tratadu sa Terra e s'isémpiu chi ant fatu de su mundhu? ◊ Bainzu aiat isarchiladu s’urtimunu de sos pegos e no de si che fuire si fit postu a abbaidare cuss’isémpiu! (Q.Falchi)
Etymon
srd.
Translations
French
massacre
English
havoc
Spanish
lisiadura,
tullimiento
Italian
scémpio,
storpiatura
German
Gemetzel,
Verunstaltung.
isempiúmene , nm Definition
cosa chi si narat chentza cabu e ne sustàntzia
Synonyms e antonyms
isabóriu,
isambrúliu,
lollúghine,
lolluine,
macheine,
scempiadura,
tronia
Etymon
srd.
Translations
French
idiotie
English
twaddle
Spanish
tontería
Italian
scempiàggine
German
Albernheit.
isempràre iscempiài
isempricàre , vrb Definition bogare in su sensu de distínghere una cosa (o a unu) in mesu de medas, sebertare, precisare Synonyms e antonyms iscerai Sentences isémprica dae mesu sa brutura! ◊ be resessint a isempricare sos mudrecos dae sos chercos.
isempricàu , pps, agt Definition de isempricare; bogau de mesu in su sensu de distintu, connotu in mesu a medas; fintzes iscapiau, bogau de pare, ispicigau de àteros.
isémpru , agt Synonyms e antonyms isimpre.
isenàdu , pps, nm Definition de isenare; argiola, tretu netu ue tríulant su laore 2. fit una note giara de istiu chin babbu in s'isenadu de su laore (G.Monzitta)◊ faghiat s'isenadu pro s'arzola in logu netu, paris e bentosu.
isenàre , vrb Definition tirare s'erba de mesu de su laore, pruschetotu illimpiare su tretu inue si faet s'argiola Synonyms e antonyms disenare, irderbai Etymon srd.
iseniàre , vrb: ixeniai Definition istrupiare de mala manera, tanti de fàere cambiare genia, ispèrdere, bogare de is arraighinas Synonyms e antonyms iscempiai, isentare, istropiare / disgeniare, imburdiri, iscastare, ischilziniare Sentences in Bonorva poeta no che ndh'ada chi diet a sa zente piaghere ca boll'azis sa musa iseniada comente fatu ant in Macumere (A.D.Migheli)◊ de sa parentella as ixeniau, s'arti as imparau de su malivai (F.Pischedda)◊ sos tratores ant iseniadu su baldu cun sas areras 2. sos pitzinnos isenieint: su passu issoro si fateit lenu, sa cara groga, s’oxu luadu (P.Mura) Etymon srd.
iséniu , agt Definition chi est mancante de calecuna cosa, chentza fortzas Synonyms e antonyms isente / mancante Sentences fizos isénios de mama isconsolada ◊ fizos isénios, dolu mannu a mie est su de no bos àere in sinu meu 2. de cantu in bratzu a su binu si ch'est dadu, como fintzas de piatos est iséniu! ◊ cussu sordatu est abbarratu iséniu de calesisiat paperi.
isentàdu , pps, agt Definition de isentare; no própiu isentu, ma chi tenet difetu, pecu a sa carena Synonyms e antonyms isentiau 2. bastante che leone e chena neu, no li est passadu mancu in su chervedhu a bidha de torrare isentadu (G.Ruju).