ispazeradòre , agt Definition chi si credet meda, chi si bantat Synonyms e antonyms bantaditu, brafanteri, bragheri, ispazosu, pageri, vantagiosu Scientific Terminology ntl Etymon srd.
ispazeràre ispallerài
ispazetàre , vrb Definition segare a orrugos; perdimentare sa cosa Synonyms e antonyms isbaire, ispèldere, ispeldisciare, istravuciare Sentences at ispazetadu unu truncu, unu fiadu 2. ispazetare su binu, su dinari, sos benes ◊ ant fatu male a che ispazetare sas tancas de su Comunu!
ispazósu , agt, nm Definition chi o chie si giaet bàntidos chentza ndhe meritare, pageri Synonyms e antonyms bantaditu, bantageri, blagheri, bragosu, creitosu, pagiosu, ventulanu Sentences su chi est solu unu montiju sos bidharesos cadarosos e ispazosos lu giamant monte Etymon srd.
ispeadúra , nf Definition su ispeare, su mòvere trastu o cosa grae a trantzidura, a pagu a pagu a tragu in is peis (o parte chi ponet in terra) Etymon srd.
ispeagnàre , vrb Definition fàere in paris, aparigiare unu terrenu de prènnere o de prantare Synonyms e antonyms aglianai, apalisare, apianare, arrepranai, ispianare, splanai.
ispeài, ispeàre , vrb: ispedare, speai Definition segare su pei, is peis, nau prus che àteru de calecunu trastu (es. mesa, cadira) o de pegos pangaos; istesiare unu pagu, mòvere a trantzidura, a tragu, a ispintas, unu trastu grae (cun o chentza peis) e fintzes incrubare a un'ala; ispartzire su frutu de unu cumone, pigare o giare su batorunu; rfl. immarrire a peis a fortza de camminare / èssere che polcu ispeadu = che porcu pei segadu, istare tropu bene, aténdhiu de totu Synonyms e antonyms ispeazare / ispeigonare / ispagatzai Sentences cussa cadrea betza est ispeada, ne fundhu e ne palas! 2. ispea sa mesa ca ndh'est tropu inoghe! ◊ custa preda cheret ispeada pro l'assentare paris cun s'àtera ◊ si atulat sa terra arada de rujales ispeendhe sos sulcos a manera chi s'abba si aviet in s'abbarzu Etymon srd.
ispeàre 1 , vrb: ispedare Definition cuntratare e pigare o giare pegos a ispeu (prus che àteru porcos).
ispeatzàda , nf Definition su ispeatzare; camminada manna, longa, fata a pei Synonyms e antonyms caminada.
ispeatzàre , vrb Definition camminare meda a pei, fàere camminada longa a pei.
ispeazaméntu , nm Definition su èssere immarrios a fortza de camminare Synonyms e antonyms istrachidúdine, pelea, speamentu Etymon srd.
ispeazàre , vrb Definition immarrire a peis Synonyms e antonyms ispeai Etymon srd.
ispeàzu , nm: ispedazu Definition su ispeazare, ma nau in sensu meda prus largu / trobeire a i. = trobeire in afissu, cun sos pes acurtziados meda a manera chi s'animale potat fàghere pagu tretu (ctr.: trobeire a andhantalinu) Synonyms e antonyms dificurtade, impeleu, ispeazamentu, istragu, pelea Sentences ispeazu at a àere e fastizu ◊ ispeazos e tragos est destinu chi proes ◊ des preguntare cantos ispeazos ancora des sustènnere e viazos ◊ a sa reina t'invoca, narendhe sos ispeazos chi ses afrontendhe Etymon srd.
ispecíficu , agt Definition chi pertocat cun precisione calecuna cosa o a ccn. (es. pesu i. = su pesu de un'elementu meru, averguau po unu decímetru cubbu de cantidade, chi dhu distinghet de dónnia àteru elementu).
ispecítos , nm pl: ispichitos,
ispijitos Definition
is ochiales
Synonyms e antonyms
atzales,
oceras,
ogheras
Sentences
no ndhe sebestades etotu, mancari giutedas sos ispixitos! ◊ si ndhe bogat sos ispixitos e los frobbit frighèndhelos in d-unu bículu de pedhe
Etymon
itl.l
speggetti
Translations
French
lunettes
English
spectacles
Spanish
gafas (f)
Italian
occhiali
German
Brille.
ispécula , nf: spécula Definition sa parte prus arta de unu fràigu de ue si podet bíere e castiare logu e cosa meda Synonyms e antonyms isperiadolzu.
ispecúliu , nm: isprecúlliu Definition su speculitai, imbistigare, cricare de ischire dimandhandho Synonyms e antonyms spricullitu ispréculu Etymon srd.
ispeculizadòre , nm: speculizadori Definition chie càstiat, cricat, istúdiat o ispeculizat is cosas Etymon srd.
ispeculizài, ispeculizàre , vrb: speculizai Definition istudiare bene cun atentzione is cosas, is chistiones Synonyms e antonyms speculai, speculitai Sentences is cosas si podint ispeculizai a microscópiu Etymon spn. especular.
ispeculizassiòne , nf: speculizatzioni Definition su ispeculizare.