ispasumàdu ispasimàdu
ispàta ispàda
ispatadúra , nf Definition su ispatare, segare is tupas, su matedu, illimpiandho unu terrenu; sa cosa segada ispatzandho Synonyms e antonyms dípiu, innetiamentu, innetionzu, limpióngiu, pulidura Etymon srd.
ispatàre , vrb: ispatzare 1 Definition
illimpiare sa terra segandhondhe totu su matedu po dha prènnere, o fintzes segandhondhe s'erba; illimpiare, frobbire
Synonyms e antonyms
ammatutzare,
ilbratare,
immatai,
irrascare,
isputzucrare,
matai,
scrachirai
Sentences
su terrinu cheret ispatadu ca sa malesa no lassat crèschere àteru ◊ comintzeit a bogare coighina ispatendhe majas de chessa ◊ za mi est costadu ispatendhe rú e tetinosu pro pesare sos ozastros!…◊ tocat de ispatzare sos oros de s'irriu ◊ no mandhant un'operaju po ispatzare s'erba chi ch'est!
2.
ispatare sa corte de sa linna ◊ dàemi su frebbeucu a l'ispatare su nasu a su ninnu!
Translations
French
déboiser,
dégarnir un terrain des buissons
English
to clean,
to clear of the trees (bushes)
Spanish
rozar
Italian
sbrattare,
disboscare,
decespugliare
German
abräumen,
abholzen.
ispatarrài , vrb Definition coment'e isparare patarros, nau in sensu de foedhare meda a sa sighia Sentences dha borèst intendi ispatarrendi!…
ispatarràtu , agt Definition chi est ciciu (coment'e crocau) totu a longu a longu Synonyms e antonyms sterrinau.
ispatarzàda , nf Definition su ispatarzare Etymon srd.
ispatarzàre , vrb Definition bogare braxa de su fogu, ispràghere sa braxa Synonyms e antonyms isbrasiare Etymon srd.
ispatiàre , vrb Definition illargare unu tretu, unu logu, fàere unu pàtiu prus largu Synonyms e antonyms illalgare.
ispatónzu , nm: ispatzóngiu Definition
su ispatzare, illimpiamentu de una terra
Synonyms e antonyms
ilmatadura,
innetionzu,
ispatadura,
ispatzinzu,
isputzucronzu,
limpióngiu,
matadura
Sentences
in austu faia s'ispatzóngiu e in cabidanni su carríngiu (A.Barra)
Etymon
srd.
Translations
French
action de dégarnir un terrain des buisson
English
clearing of the bushes
Spanish
desmonte
Italian
decespugliaménto
German
Gestrüppentfernung.
ispatriài, ispatriàre , vrb Definition essire, andhare fora de sa pàtria, andhare a un'àteru istadu Synonyms e antonyms emigrai.
ispàtu , nm Definition isterratzu, materiale de fuliare chi essit isconciandho domos, muros bècios Sentences che amus dévidu bogare totu s'ispatu a motocarru.
ispàtula , nf Definition genia de aina a manighedha curtza, coment'e una palitedha, po frigare cosa impastada.
ispatzàre ispaciài
ispatzàre 1 ispatàre
ispatzèta , nf Definition genia de palitedha a màniga longa po ndhe bogare su pruine de bucos de sa mina faendhodhos Scientific Terminology ans Etymon itl. spazzetta.
ispatzínzu , nm Definition su ispatzare, trebballu de limpiamentu de is terrenos de prènnere a laore Synonyms e antonyms ilmatadura, limpióngiu.
ispàtziu , nm: spàtziu Definition logu, nau pruschetotu de s'universu o logu de totu su chi si agatat, prenu o buidu chi potzat pàrrere; in s'iscritura, su tretighedhu buidu intremesu de is foedhos segundhu su critériu de iscríere is foedhos istacaos Synonyms e antonyms locu 1.
ispatzóngiu ispatónzu
ispàtzu , nm: spàciu Definition
su ispaciare, bèndhere sa cosa
Synonyms e antonyms
benda 1
Sentences
su tzilleraju fit tentu a sonnu ca no bi aiat ispatzu ◊ Santu Antine no tenet ispatzu: no bi at comporadores chi possedant sa muneda bastante a si leare totu s'ammaju de sa festa (P.Pillonca)
Etymon
srd.
Translations
French
écoulement,
vente
English
sale
Spanish
venta
Italian
smèrcio
German
Absatz.