isteltzínzu , nm Synonyms e antonyms illascadura, illascamentu.
istéltzu intéltzu
istelzajólu , nm Definition maistu chi faet istrégiu Synonyms e antonyms strexaju Sentences unu podet èssere istelzajolu de fenu, de terralla, de palma, segundhu ite ponet a fàghere istelzu Etymon srd.
istelzàmine , nm Definition istrégiu, istrègios Synonyms e antonyms istégliu Etymon srd.
istelzéri , agt, nm: isterzeri,
istrezeri Definition
chi o chie istat sèmpere aifatu de s'istrégiu (de su pastore) po dhu custodiare, po dhu línghere, o fàere àteru e peus: si narat sèmpere a disprétziu
Synonyms e antonyms
argamile,
ascamile,
farabbutu,
isterjale,
mascatzone,
miseràbbile,
papasoru 1
Sentences
custos sardos istrezeris sunt falanne a fogu sa domo issoro! ◊ l'ant catzadu che cane istelzeri
Etymon
srd.
Translations
French
lèche-bottes
English
bootlicker
Spanish
pelotillero
Italian
leccapièdi
German
Stiefellecker.
istélzu istégliu
istèmma , nf Definition
figura chi si ponet a símbulu de calecuna cosa, mescamente de un'eréntzia, de un'ente, de un'istadu o àteru
Translations
French
armoiries
English
escutcheon
Spanish
escudo
Italian
stèmma
German
Wappen.
istemperài , vrb Definition nau de su forru po còere su pane, abbrandhare su budhidore de su fundhu chi no abbruxet su pane.
istemperàre , vrb Definition leare o fàere pèrdere sa tèmpera a un'aina, fintzes ispaciare o guastare sa punta de sa pinna, de su làpisi.
istemperàu , pps, agt Definition de istemperare Synonyms e antonyms ispuntadu / cdh. stimparatu 2. cantu mi pares grae, pinna mia, e comente ses tota istemperada!
istemperedhiàre , vrb Definition nau de ccn., coment'e pèrdere sa tèmpera, su si arteriare Synonyms e antonyms alterai, annervare, annervosare, infrascai, istemperedhinare Etymon srd.
istemperedhinàre , vrb Synonyms e antonyms istemperedhiare Etymon srd.
istemperédhiu , nm Definition su s'istemperedhiare, su pèrdere su bonumore Synonyms e antonyms annervadura Etymon srd.
istempériu , nm Synonyms e antonyms ifadu Sentences at nau foedhos abbellu abbellu, cun passiéntzia, ma fintzas cun istempériu o cun s'errisu in lavros.
istenagàre, istenagiàre istanacàre
istenatzàda , nf Definition su istenatzare Etymon srd.
istenatzàre, istenazàre , vrb Definition pigare a cropos de tonàgias (tenatza); bogare o tirare cosa a tonàgias 2. so chentza dentes, no ndhe poto istenatzare nudha de custa peta Etymon srd.
istenchídha , nf: istinchidha Definition biculedhu de cosa alluta chi brínchidat de su fogu, mescamente segundhu sa linna, o de su ferru abbrigau meda iscudendhodhu a martedhu o fintzes de duos filos nuos cun sa currente candho si benint apare (e mescamente sardandho a elétricu) Synonyms e antonyms chinchidha, cinciriga, cispa, fraidha, ichinchidha*, ischinchiridha, istinchídhula, pispidha, tighinisa Sentences aia chérfidu bogare istinchidhas dai s'allegria chi tenia!
istendàbis, istendàlis istantàles
istendàrdu , nm: stendardu Synonyms e antonyms bandera, ghione, istangiartu, pignoni.