istelalzàre , vrb Definition bogare su tessíngiu de su telàrgiu Etymon srd.
istelàre , vrb: istellare 2 Definition andhare a istesiadura de unu logu Synonyms e antonyms allalgare, astesiai, issuzire, istegiare, istesare, istesire | ctr. acoltziare, acostai Sentences sas berbeghes si che sunt isteladas, paschindhe: ndhe cherent acurtziadas! ◊ si che ant picadu totu e si che sunt istellados ◊ sa zente saludeit e comintzeit a istelare Etymon srd.
istelebràtu , agt Definition nau de ccn., chi est isciorbedhau, chentza cunsideru, pagu sàbiu Sentences cussos istelebratos fint chene sentessu e ne rispetu pro sos mezores.
istelesàda , nf Definition su istelesare 2. s'àghera de su sero fit fachèndhesi intèndhere a istelesadas de friscu e de úmidu (G.Piga) Etymon srd.
istelesàre , vrb Definition comenciare a fàere calecuna cosa, mescamente pentzau coment'e cosa chi s'isterret, chi durat Synonyms e antonyms irfocare, sciogai Sentences sos fizos, biendhe su babbu pustis de tantu tempus e intendhendhe sa mama pranghendhe, si fint istelesaos issos puru a prànghere.
istelésu , nm Definition istérria manna, logu mannu e largu meda, nau fintzes de àteru (es. contos, chistionos) Synonyms e antonyms istérria Sentences su monte est un'istelesu de contos, de maghias e credéntzias (G.Piga) Etymon srd.
istelevràre , vrb Definition
istare pentzandho e torrandho a pentzare a sa cosa chentza arrennèscere a cumprèndhere o lòmpere a un'arresurtau
Synonyms e antonyms
immaginai,
immelmedhare,
istorronare,
penciai,
scimingiai
Sentences
no t'istelevres, tantu dai su meu no mi bogas! ◊ comintzeit a istelevrare cun atentzione subra de sa natura de cussu cristianu (M.Bua)◊ candho est ammurrionadu m'istelevro deo pro cuntentare a isse!
Etymon
spn.
descerebrar
Translations
French
se creuser la cervelle
English
to rack one's brain
Spanish
comerse el coco
Italian
lambiccarsi il cervèllo
German
sich den Kopf zerbrechen.
istelévru , nm Synonyms e antonyms
ifraschédhiu,
scimíngiu
Sentences
sa de su catolaju est un'arte de istelevru (P.Casu)◊ comintzei a bisare sonnos dendhe bolu a chentu istelevros (M.Bua)◊ no ischiat si crere a cudhu contu o lu leare pro istelevru de unu betzu rembambidu
Etymon
srd.
Translations
French
action de se creuser la cervelle
English
licking
Spanish
comedura de coco
Italian
lambiccaménto
German
Kopfzerbrechen.
istéli , nm Definition erba ’e dentis, de arrúngia, de cirras: genia de erba chi abbruxat bona fintzes po alluare, po tínghere de bleu Synonyms e antonyms arizaru, ispéliu Scientific Terminology rba, Plumbago europaea Etymon ctl. estel.
istelistéli , avb Definition andhare i. = irbelirbeli, chentza ischire mancu a ue Etymon srd.
istèlla , nf, agt Definition brebè o baca (ma fintzes totu sa chedha) chi dhi ant mortu, leau o chi at pérdidu su fedu, baca aurrada, iderriada Synonyms e antonyms argasa, irdella Sentences si marcant sas istellas a tinta ruja pro las connòschere menzus candho s'immandrant a múrghere ◊ sas istellas faghent su madrigadu ◊ in sa robba istella bi est su mere, in sa laghinza su teracu Scientific Terminology pst Etymon ltn. sterila.
istèlla 1 iltèlla
istellàda , nf Definition su istellare Synonyms e antonyms istelladura Sentences sas berbeghes istant totu a mélios a s'istellada ca lis mancat s'anzone Etymon srd.
istelladúra , nf Definition su istellare Synonyms e antonyms istellada Sentences carchi fiadu no si fit resinnadu a s'istelladura e fit a bélidas sighidas Etymon srd.
istellàre , vrb Definition bochíere is angiones chi no si depent pesare e deasi múrghere totu su late de is mamas Synonyms e antonyms argasare, erriai, stagiai / sderriai, zerriai Sentences a sas baranta dies dae sa nàschida, sos crapitos benint istellaos, lassandhe bibos solu sos de pesare ◊ timiat chi sa gherra l'istellaiat s'úrtimu anzone, s'únicu fizu chi aiat ◊ daghi istellaiat totu sa robba, nonnu bendhiat peri chimbighentos anzones Scientific Terminology pst Etymon srd.
istellàre 1 istallàre 1
istellàre 2 istelàre
istellítu , nm Definition
genia de istedhu impreau in iscritura po sinnalare calecuna cosa
Etymon
srd.
Translations
French
astérisque
English
asterisk
Spanish
asterisco
Italian
asterisco
German
Sternchen.
istellóntzu , nm Definition su istellare, su leare a is brebès is angiones de pangare e su dhos pangare puru Synonyms e antonyms irderriadura Etymon srd.
isteltzàre , vrb Definition de is pigionatzos chi torrant a essire de sa cotzina apustis segada una mata, segare totu cussos chi no si depent lassare po torrare a fàere a mata Synonyms e antonyms illascare.