istingorítzu , agt: stinghiritzu Definition chi est de carena finòngia Synonyms e antonyms finigosu, iltrízile | ctr. introssiu Sentences sa picioca fuat arta e istingoritza.
istíngu istíncu
istinnídu , agt Synonyms e antonyms ispilidu, spinniau Sentences at artiadu sa conca istinnida e l'at zirada intundhu pro abbaidare ◊ su capedhu niedhu si lu liat pro si cuguzare sa conca istinnida.
istínnigu , agt Definition nau de ccn., chi est fine de carena Synonyms e antonyms finigosu, iltrízile, ispídine, schirriolu, stinghiritzu | ctr. russatzu Sentences tiu Pepe est un'ómine istínnigu e barbi canu, totu ossos e nerbiatu, paret una bértiga (B.Mazzone) Scientific Terminology zcrn.
istinnirighídu , agt Definition nau de ccn., chi est làngiu làngiu, fine e longu, istasiu Synonyms e antonyms istínnigu Sentences custe fit romasu fàdigu e istinnirighidu (S.Saba).
istínnu , agt Definition finigosu, làngiu Synonyms e antonyms istínnigu.
istintídha , nf Definition biculedhu de cosa alluta chi brínchidat de su fogu o àteru Synonyms e antonyms chinchidha, cinciriga, cispa, flaria, fraidha, ichinchidha, ischendita, istenchidha, scringhidha, tighinisa Sentences s'istudat in su putu s'úrtima istintidha… chie bos faghet lutu, mortos de Osposidha?! (P.Pillonca)◊ fit sa prus bella: in pupias teniat s'istintidha ◊ su sonu de sa campana si che morit atesu in sas istellas, ue forsis torrat a nàschere in forma de istintidhas de fogu.
istintína iltentína
istintinàre istentinàre
istintínas iltentína
istintinzàre , vrb Definition tzantzigare, mòvere, fàere andhare de una parte a s'àtera Synonyms e antonyms bantzicare, chigliare, lachedhare, tzantziare Sentences istremutint sas fozas in sos ratos ch'istintinzat su bentu.
istintiriàre istantariàre
istíntu , nm Definition
capacidade de ischire e de si cumportare chi dipendhet de sa natura animale e no de sa cultura e ne de s'istúdiu, a bortas bistu fintzes a iscórriu cun s'inteligéntzia umana mescamente in sensu morale: in is animales est sa sola ghia de su cumportamentu, in su cristianu at menguau meda e si régulat cun totu sa capacidade de sa mente e de sa cusciéntzia
Sentences
no est sempre chi sa cuscénscia resessit a l'ispuntare cun s'istintu ◊ s'istintu de si fràndhere lu fit abbertendhe chi depiat mantènnere sos ocros apertos bene ◊ ses peus de una craba cun s'istintu de fai cosa maba! ◊ sos animales no irballant ca los ghiat s'istintu: su cristianu, a su contràriu, podet ischire e no ischire, cumprèndhere e no cumprèndhere e gai est suzetu a irballare puru
Translations
French
instinct
English
instinct
Spanish
instinto
Italian
istinto
German
Trieb.
istínu , nm Definition totu su chi no dipendhet de sa volontade umana, bistu a bortas che una volontade superiore foras de sa capacidade de sa gente Synonyms e antonyms deltinu, ostinu* Sentences s'istinu nostru est in campanna ◊ sa manu a s'istinu no lia podet pònnere perunu cristianu ◊ nois amus s'istinu sinnau e dae cuche no nos franghimus.
istinzàre , vrb Synonyms e antonyms addiciai, annomingiai, aparalumenare, aproegliare, imparanigiai, istevinzare Etymon srd.
istinzíre istanzíre
istinzíre 1 , vrb Definition pèrdere sa tíngia, iscabbúllere de sa tíngia Etymon srd.
istínzu , nm Definition cosa de intzertare; fintzes annomíngiu, ingiúliu Synonyms e antonyms abbisabbisa, incertu, indevinzu, istevíngiu Etymon srd.
istiòcoro intiòcoro
istipendhiàre , vrb: istipendiai Definition giare a paga un'istipéndhiu.