istidingiài , vrb: stidingiai Definition segare su tidíngiu, fèrrere a batile, nau fintzes in su sensu de iscúdere, nàrrere cosa a briga Synonyms e antonyms ispistidhare / irbatulare, iscamurriare Etymon srd.
istièra , nf Definition tempus de istade Synonyms e antonyms istiada / istade Sentences onzi istiera custas badhes si prenant de zente in férias ◊ donzi istiera semus totu fogos, brusiendhe su logu ◊ s'annu fuit bénnida s'istiera prus fea chi apa connotu ◊ bidu as canta zente in s'istiera andhat a sas marinas? Etymon srd.
istiéri , nm: estieri* Definition genia de sustàntzia chi bogat s'abe po sustentu a s'abe reina Synonyms e antonyms ataruja, galileu.
istifasciòne , nf Definition cuntentesa chi si provat po calecuna cosa chi est andhada bene comente si boliat Synonyms e antonyms acuntentamentu, conciolu, contentu, saltifascione Sentences su otènnere custu o cudhu no li daet peruna istifascione ◊ cussas sunt cosas chi no dant peruna istifascione (M.Fara).
istifinzàre , vrb Synonyms e antonyms addeinare, atzertai, deinare, indeinare, ingertai, inzevinzare.
istifínzu istevíngiu
istíga iltíga
istigàre , vrb Definition fàere pregontas, foedhare po bòllere ischire de is àteros o de ccn. cosa Synonyms e antonyms chilcare, dimandhare, imbistigare*, precontare, speculitai Sentences no azis istigadu a ischire chie bi l'at fatu? ◊ su marissallu e su brigadieri aiant istigadu e porrogadu finas a cantu ant pótidu ◊ est dai domo in domo a s'ístiga ístiga arrabatzendhe ditzos ◊ apo istigadu e l'isco puru chie est cussu chi at fatu sa proa!
istighíle , nm Definition orrugos de téula Synonyms e antonyms tabàciu, testighile.
istígia, istígiu , nf, nm: istiza, istizu, stígia Definition istídhiu de abba o de àteru deasi; is silibbas de s'aràngiu, de s'àgiu, de su mandarinu po comente funt ispartzios desesi; fitighedha de calecuna cosa, fintzes crosta de erba, fògia de sa chibudha (is pígios de sa conca), pigioledhu de pedhe a inghíriu de s'unga Synonyms e antonyms cítula, fítula, ispixu, sibícua, títaba / istidha, tiza / cdh. stícia / filinzone, panarighe, panaritzu, pilisungra Sentences dae su coro sou mai ant a sumire istizos de mele! ◊ si assimizaiant che duos istizos de abba 2. si biet un'istiza de luna mori mori supra de sos montes ◊ in sas festas vendhent su turrone a istizas Etymon ltn. *stillia.
istigulíta isticullída
istilàdu , agt Definition chi dh'ant puntu a istillu Synonyms e antonyms istilletau Etymon srd.
istilchinzàre , vrb Definition imbrutare de ladamíngiu, de istilchinzu Etymon srd.
istilchínzu , nm Definition su ladamíngiu de is animales / èssere a i. = fàere ledàmine modhe meda Synonyms e antonyms ladàmene Etymon srd.
istíle , nm: istillu,
istilu,
stili Definition
arma crutza, cun atza e a punta, po fàere a punghidura
Synonyms e antonyms
brocitu,
istilete,
istocu,
pugnale
Sentences
sa mala conca tua perra perra ispachent chentu fertas de istile! ◊ l'at ispojolau chene piedu, chin s'istillu ◊ in su coro mudu dolorosa s'istillu una ferida est iscavendhe (M.Nikodimovich)◊ pentzu coment'e istillu istofendi aintru
Scientific Terminology
rms
Etymon
itl.
stile
Translations
French
poignard
English
dagger
Spanish
puñal
Italian
pugnale
German
Dolch.
istíle 1 , nm: istili, stilu Definition manera, betu personale de iscríere, o de fàere cosa, ma fintzes chi distinghet una sumana istórica o una cultura po sa genia de is òperas chi produsit.
istiletàda , nf: istilletada Definition
cropu o istichia de istilete, de istillu
Synonyms e antonyms
istillada,
istocada
Translations
French
coup de poignard
English
stab
Spanish
puñalada
Italian
pugnalata
German
Dolchstich.
istiletài, istiletàre , vrb: istilletare Definition
púnghere a istillu, a istilete
Synonyms e antonyms
istocagiare
Translations
French
poignarder
English
to stab
Spanish
apuñalar
Italian
pugnalare
German
erdolchen.
istilète, istilètu , nm: istillete, stiletu Definition genia de arma a punta, curtza, segante, de pigare a una manu Synonyms e antonyms istile Sentences l'ant mortu a istillete e a curtedhu Etymon itl. stiletto.
istíli istíle 1