istimpanàre , vrb: istimpantzare, istimpanzare Definition crepare is timpanzos, is fiancos, is fundhos de sa carrada; in cobertantza, tzatzare meda, a tropu Synonyms e antonyms atrimpanare, irdrobbolare, istercorjare Sentences no istimpanades a trazare cussos carros mannos gàrrigos? Etymon srd.
istimpanàu , pps, agt: stimpanau Definition de istimpanare; chi at papau meda, chi est coment'e chentza timpanzos, pasteri, satzagoni Synonyms e antonyms bentranu Sentences isse fit a tzaculitos e acriores ca si fit tropu istimpanau 2. e bae innorommala: si mi ndhe tiras s'ocru za mi costat, su basu tuo, corbu istimpanau! ◊ a unu canistérgiu istimpanau l'ant invitau pro un'ispuntinu…
istimpangiài , vrb Definition púnghere, istochigiare a bentre; papare tropu, tzatzare meda Synonyms e antonyms istimpanare*, intruxai, sassai 2. gei s'est bèni istimpangiau, at lassau sa mesa límpia!
istimpantzàre, istimpanzàre istimpanàre
istimpída , nf Definition
sa pelea chi si leat faendho cosa
Synonyms e antonyms
antua,
cadha,
cumbata,
impodha,
matana,
mugna,
pista,
podha,
rebbatu
/
cdh. stímpita
Sentences
andhendhe a inie apo leadu una bona istimpida ◊ apo leadu un'istimpida de caldu
Translations
French
fatigue
English
effort
Spanish
esfuerzo,
tute
Italian
fatica,
sfaticata
German
Mühe.
istimpidàre , vrb Definition
pigare un'istimpida, una cadha, pelea o múngia manna
Synonyms e antonyms
cansai,
fadiae,
istracare,
peleai,
strachedhai
| ctr.
pasai
Etymon
srd.
Translations
French
peiner,
se fatiguer
English
to work hard
Spanish
darse un tute,
cansarse
Italian
fare una sfaticata
German
sich abschinden.
ístimu , nm Definition tira o corria de terra istrinta, genia de istrintórgiu tra duas terras mannas in mesu de su mare (o chi separat duos mares) Sentences tra sa Sardigna e s'ísula de Sant'Antiogu bi est s'ístimu.
istinàdu , agt Synonyms e antonyms astradu 1, ostinadu*, ustinadu 2. cussa est una cosa istinada a durare pacu.
istinàre , vrb Definition pèrdere su tinu, ammachiare Synonyms e antonyms ammachiae, dessessire, irbariare, dischissiare Sentences ti as a istinare pro su chi sos ocros tuos ant a vídere! Etymon srd.
istíncanu , nm Definition cambighedhu de modhitzi Etymon srd.
istincàre , vrb Definition
torrare a istincu, illangiare meda a fortza de istare chentza papare
Synonyms e antonyms
apedhuncare,
illanzigare,
irromasire,
isminunchire,
scalaxiri,
slangiri
Sentences
s'ómine, si no est istirau a minore, torrat a risu, sa gana li sichit sas códias, istincat e si bufat sos pódhighes ◊ at presu su cabadhu a unu chercu e l'at lassau bíndhichi dies a istincare, pro che li bocare su bíssiu de manicare
Etymon
srd.
Translations
French
faire la faim
English
to go hungry
Spanish
adelgazar,
enflaquecer
Italian
far la fame
German
hungern.
istinchídha istenchídha
istinchidhàre ischentidhàre
istinchídhia ichinchídha
istinchidhiàre ischentidhàre
istinchidhósu ischintidhósu
istinchídhula , nf Synonyms e antonyms istenchidha*
istíncu , agt: istingu,
stingu Definition
chi est de carena sútile, fine, cannàile
Synonyms e antonyms
dílicu,
finigosu,
fusighitu 1,
iltrízile,
levecu,
marriu,
scarritzinu,
schirriolu,
singru 1,
stinghiritzu
| ctr.
grassu,
russatzu
Sentences
est una zòvana istinca che crabola ◊ cussus si faint istingus ◊ est istinga coment'e una canna
Scientific Terminology
zcrn
Etymon
srd.
Translations
French
mince
English
slight
Spanish
esbelto
Italian
èsile,
snèllo
German
schlank.
istíncu 1 , nm: stincu Definition de is duos ossos de sa camba, sa cannedha, su prus grussu e forte a parte de ananti tra s'annoigadórgiu de su benugu e de su cambúciu; fintzes ossu ebbia, bastat chi siat Synonyms e antonyms cambedha, cannedha, tílviu / cdh. schincu Scientific Terminology crn Etymon itl. stinco.