istevinzàdu , pps, agt Definition de istevinzare; chi est annomingiau, chi dhi ant postu s'ingiúliu 2. mastru Antoni fit istevinzadu "Mastru Cariasa" (G.Addis).
istevinzàre , vrb: istivignare Definition pònnere istevíngiu, s'ingiúliu Synonyms e antonyms addiciai, annomingiai, aparalumenare, aproegliare, imparanigiai, istinzare Sentences li aiant istevinzadu su "Àtila" de sos pisches ◊ dh'ant istivignau mutinnodhi un'àteru nòmene Etymon srd.
istevínzu istevíngiu
istevugnàre , vrb Definition forrogare cricandho o po aconciare calecuna cosa Sentences lu bidesi totu infendhentzadu, sueradu, matanadu, istevugnendhe, a coedha fora, triulendhe una fàscia de ferraza.
istexàre istesàre
istéxiu , nm Definition su istexiare, su andhare o portare atesu, aillagru Synonyms e antonyms allargada, istesiada, istégiu | ctr. acostada, acurtziada Etymon srd.
istexónzu istesiónzu
istezòne istagiòne
istiàda , nf Definition tempus de istade Synonyms e antonyms istiera | ctr. iberrada Sentences at fatu una bella istiada Etymon srd.
istiàle , nm Synonyms e antonyms iltiu, istade, istadiale | ctr. iberru Sentences chie at sueradu totu s'ierru, faghindhe su laorzu, ispetat s'istiale pro ndhe godire Scientific Terminology tpc.
istiàles , nm pl: bestiales, estiales, istibales, istivales Definition genia de cambaledhos, is cartzas de furesu, in su costúmene de s'ómine; genia de cartzamenta arta in cambúcios o fintzes in cambas Synonyms e antonyms brutzighinus 2. su prus artu fit intrau chin sos istibalones a modhe bocàndheche a filu una soca ammorgodhada de abba Scientific Terminology bst Etymon itl. stivale.
istiàlica , nf: istiàrica Definition candheledha de chera cun su loghíngiu in mesu po allúere a s'apretu Synonyms e antonyms bugia, candeba Sentences su sero a lughe de istiàlica aiat galu sa fortza de lèzere Etymon itl. stearica.
istiàre , vrb Definition passare s'istade Sentences a famílias intreas unu tempus pigaiant a montes a istiare Etymon srd.
istiàrica istiàlica
istiàrvu , nm Synonyms e antonyms àlbaru, cortiarvu, fustàrbu*, linnabru, sàbaru Sentences poniant d'istiarvu unu pinnone chi sa cucagna la solent giamare ◊ vio sos istiarvos, sos chercos, sas chessas Scientific Terminology mtm.
istibàles istiàles
istíbba , nf, nm: istibbu 1,
istubbu Definition
cosa chi si narat tanti po s'iscabbúllere de su chi no si bolet fàere / bogare istibbos = bogai frocus
Synonyms e antonyms
arraghèscia,
atilla,
camàndula,
cóntia,
filistocu,
frocu,
iscóticu,
iscúgia,
pirríchia
Sentences
chie fit già imperaulada, chie deviat atèndhere in domo, chie si deviat fàghere monza, chie li bogaiat àteras istibbas e neune lu cheriat! ◊ a dare siat: de istibbos no ndhe boghedas! ◊ no ndhe boghent de istibbos pro s'iscundhire: sunt a betiapare in donzi cosa! ◊ apo bogadu istibba e no bi so andhada a s'interru sou, ca no lu podio bídere!◊ est semper tirandhe istubbos pro non fàchere su chi depet
Translations
French
prétexte
English
pretext
Spanish
pretexto
Italian
pretèsto
German
Vorwand.
istibbiàre , vrb Definition segare o bogare sa tíbbia Etymon srd.
istibbída , nf Definition su istibbire Synonyms e antonyms assacada, assacorgiada Etymon srd.
istibbídu , pps, agt, nm: istibbiu,
stibbiu Definition
de istibbire; nau de cosa o gente, chi funt postos a istrintu de pare, cracos meda; unu chi papat meda, pasterone
Synonyms e antonyms
ciacau,
insacadu
/
sassagoni,
tuviu
2.
is arrugas funt istibbias de genti, in sa festa, no fait a passai
Translations
French
bondé
English
crammed
Spanish
lleno,
repleto
Italian
zéppo
German
vollgestopft.