A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

losína , nf Synonyms e antonyms losa Sentences sos emigrantes sunt che cundennados a s'esíliu in putos e losinas interrados.

losínga , nf, nm: allusingu, losingu, lusinga, lusingu Definition su chi si narat o chi si faet a unu, mescamente a su minore, ammostandhodhi amore, delicadesa, pigandhodhu in bonas chentza dh'iscontroriare ma fintzes cricandho de dhu cumbínchere Synonyms e antonyms abbréngulu, carigna, fiaca, frandhigu, imbímbinu, marieta / arranguitzu / cdh. lisinga Sentences tocat a dhos leare a lusingu, faedhànnelos a sa bona ◊ calma e passéntzia cun fiza bostra, ca pro custas cosas bi cheret lusingu! ◊ iscaminadora e dannarza, cussa est sa lusinga in pessone! ◊ a su cadhu fuit nànneli peràulas de lusingu ◊ su piciochedhu seu pighendidhu a losingus ca bollu chi torrit a iscola ◊ a bortas bi cherent sos corpos e no sas losingas! ◊ a Bovore l'at tentadu chin sas losingas, chin sas allegas e chin sas làgrimas candho at pigadu sa detzisione de partire a su disterru Etymon itl. lusinga Translations French cajolerie English simpering Spanish zalamería Italian moina German Liebkosung, Hätschelei.

losingadòri , agt, nm Definition chi o chie acostumat a pigare a losingas, a frandhigos, po trampare s'àteru Synonyms e antonyms alabantzeri, allisadori, lusingheri, ninnadore Etymon srd.

losingài, losingàre , vrb: allosingai, lusingai, lusingare Definition pigare a losingas, a imbrímbinus, a milindros, po indrúchere s'àteru, po si dhu fàere a sa manu Synonyms e antonyms solingai / allisai, frandhigare, imbrimbinai, improsae, insabonai, lígnere Sentences aispeta chi isto linghindhe, losinghendhe: si no si moet l'iscudo puru! ◊ ammancant isceti is fuedhus po dhi losingai su coru e apaxiai s'ànimu sempri in tribbulia po cussu distacu (M.C.Firinu) Etymon itl. Translations French flatter English to cajole Spanish lisonjear, halagar Italian lusingare German schmeicheln.

losinghéri , agt, nm Synonyms e antonyms alabantzeri, allisadori, lusingadori, ninnadore Etymon srd.

losingiósu , agt: lughinzosu, luxingiosu Definition chi est totu brutu, fintzes lúghidu de sa brutesa Synonyms e antonyms allosingiau, brutu, cariedhadu, lórinu, pinghinosu, tetulàciu, untinosu | ctr. límpiu, netu Etymon srd. Translations French sale, crasseux, graisseux English filthy Spanish sucio, mugriento Italian sùdicio, bisunto German schmutzig.

losíngiu loghíngiu

losíngu losínga

losítzu , nm Definition genia de erba areste chi bogat unu súciu biancu inue si segat: est bona a papare Synonyms e antonyms lataredha, latosa, limpora, mammaluca Scientific Terminology rba, Reichardia picroides Etymon srd. Translations French scorsonère, salsifis noir English scorzonera Spanish lechuguilla dulce Italian latticrèpolo, scorzonéra German Schwarzwurzel.

lóssia lóscia

lossingiài lassingiàre

lostíncanu, lostíncu lentíschinu

lòstiri , nm Definition iscoba màsciu, màscina, o túvara vera, iscoba fémina o vera e fintzes scova burda: tres calidades de sa matessi linna Synonyms e antonyms cantentarzu, castagnarza, ghidhostra, idhostra, salina 1, scovitzi, túfera Scientific Terminology mt.

lóstiu , nm: bolostru, colóstiu, cóstiu, golosti*, olosti Definition genia de linna chi faet a mata fintzes manna, corgiolu birde, fògia ispinosa in is oros (in is partes prus bàscias e candho est a prantonedhu) e frutighedhu tundhu, orrúbiu: faet in montes unu pagu artos Synonyms e antonyms alase, arangiubburdu, lauspinosu Scientific Terminology mtr, Ilex aquifolium.

lostríncu lentíschinu

lòta , nf: luta Synonyms e antonyms cumbata, gherra, matana Etymon itl. lotta.

lotài, lotàre , vrb: lutai, lutare Synonyms e antonyms gherrai, matanare, peleai Etymon itl. lottare.

lòte , nm: loto, lotu 1 Definition orrugu cantepare de terrenu chi si assignat po laorare in terras cumonales; orrugu piticu de terra a prantas de domo, assignau o leau a cómporu; foedhandho de trebballos mannos, parte de totu s'òpera chi si assignat cun apaltu distintu Synonyms e antonyms lóturu 1, zura / pasia Sentences unu loto in montes lu prenamus a orzu ◊ babbu li feteit sa proposta si pienaiat a trigu duos lotes de mesana chi aimis in su monte Surnames and Proverbs smb: Lotto Etymon itl. Translations French lot English parcel, lot Spanish lote, parcela Italian lòtto German Parzelle.

lotería , nf Definition genia de giogu chi si binchet si essit su númeru de sa posta; banca ue si tirant a sorte is billetes de su lotu Etymon itl. lotteria.

lòto lòte