A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

pizubèdhe , avb Definition (a p.) tocandhosi pedhe cun pedhe.

pizubízu , avb Definition a pígiu de pitzu, pígiu pígiu, chentza calare a fundhu.

plàca , nf: praca Definition pedra lada, ma prus che àteru pígiu o tira de materiale chi, fatu abbrigare in su fogu in mesu de duos pígios de ferru, serbit po dhos sardare; pígiu de cosa fine chi si ponet apitzu de àteru materiale po essire prus bellu o prus forte Surnames and Proverbs smb: Pracca Etymon spn. placa Translations French plaque, lame English thin plate Spanish lámina, hoja Italian làmina, placca German Blatt, Folie, Lamelle, Platte.

placadòri , nm Definition chie est bonu, pràtigu a fàere pracaduras.

placadúra , nf: pracadura Definition su placare; pígiu de cosa chi si ponet po ammontare àteru materiale Synonyms e antonyms placamentu Translations French plaque English plating Spanish recubrimiento Italian placcatura German Plattierung.

placài , vrb: placare, pracare Definition pònnere sa placa, unu pígiu de àteru materiale in pitzu coment'e una forra Synonyms e antonyms arrazolare, tarassiai Translations French plaquer English to plate Spanish chapar Italian placcare, impiallacciare German plattieren, furnieren.

placaméntu , nm Synonyms e antonyms placadura, pracàgiu Translations French placage English veneer Spanish marquetería Italian impiallacciatura German Furnierung.

placàre placài

plàga piàga

plagère piachère

plàgere piàchere

plàige , agt Definition petra plàige = pedra lada, genia de ‘ardesia’, tella, in colore de chinisu Synonyms e antonyms ladu.

plàja , nf: praja Definition oru de mare bàsciu totu arena, adatu po dhue tratènnere po pigare sole e fàere is bagnos Synonyms e antonyms arenàgliu, ispiàgia Etymon spn. Translations French lido, plage English beach Spanish litoral, playa Italian lido, spiàggia German Strand.

plàna piàna 1

planàda , nf Definition passada de prana Etymon srd.

planadúra , nf Synonyms e antonyms aglianadura, allisamentu, allisionzu, apranamentu Etymon srd.

planéri , agt, nm: praneri Definition nau de su pratu, chi portat costaos bascitedhos, adatu po papares chentza brodu; coment'e nm. est una genia de canistedha a pònnere pane o frutuàriu in mesa Synonyms e antonyms ciatu, ladu | ctr. copudu Sentences dhi at getau sa menestra a un'istérgiu planeri! Etymon ctl. planer.

planetàriu , agt Definition chi pertocat is pianetas.

plàngere, plàngiri piànghere

planimetría , nf Definition arte de misurare largària e longària de su logu, su mesuramentu de su logu; s'arrapresentatzione de su logu, in paris, cun disegnu Translations French planimétrie English planimetry Spanish planimetría Italian planimetrìa German Planimetrie.