A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

pàrti pàlte

partía , nf: partida, partzida 1 Definition su partire, tzucare a logu; foedhandho de giogos, camba o pasia de giogu, giogada, su giogu fintzes a is conclusiones candho si faet su contu de is arresurtados; foedhandho de cosas de bèndhere o comporare, unu tanti de cosa béndhia o comporada totu impare Synonyms e antonyms andhada, tucada / giogada 2. sa partzida nos est aggradà meda Translations French partie, match English match Spanish partida, partido Italian partita German Abreise, Spiel.

partibàris paltibàris

partichèdha , nf: partighedha, partixedha Definition min. de parte: segundhu comente si narat, parte manna, fintzes difesa forte, fata cun coràgiu, cun atza, ma segundhu comente fintzes su contràriu Synonyms e antonyms partizone 2. partighedha sa chi li at fatu, a s'amigu!…◊ partighedha sa chi li at fatu… bi ndh'aiat de s'interrare pro comente l'at abbirgonzadu! Translations French particule English particle Spanish partícula Italian particèlla German Teilchen.

participài, participàre partetzipàre

particípiu , nm: partitzípiu Definition modu e boghe de su verbu chi no precisat nudha si no un'idea, in sardu solu de atzione passada (su srd. no faet particípiu presente): sa essia de custa forma est -atu, -adu, -au (diferéntzia de foedhada) po is vrb. in -ai/-are (chistionare - chistionau, faedhare - faedhadu, pesare - pesatu), est -itu, -idu, -iu (cun sa /i/ àtona) po is vrb. in -ere (tèssere/iri - téssitu / téssidu / téssiu), e deasi etotu po is vrb. in -ire ma cun sa /i/ tónica (essire/-iri - essitu/essidu/essiu); in is dimandhas diretas de tempus passau su pps. (verbu lessicale, prus importante) si ponet sèmpere innanti de su vrb. aus.: andhadu ses?, tímiu as?, fatu at?, torraus seis?, essidos sunt?; su pps. in is tempos cumpostos cuncordat sèmpere cun su sugetu candho s'impreat cun su vrb. aus. èssere (sa fiza si est cojada, su pitzinnu si est vestitu, is fillus si ndi funt andaus, is fígias si ndhe funt andhadas) e cun su cmpl. ogetu candho custu benit innanti de su vrb. e s'aus. est àere (is fillus dhus at mandaus a istudiai, is pipias dhas at bistias sa mama, custos montes dhos aus bistos niaos); cuncordat sèmpere cun is númenes candho s'impreat che un'agt. / a/c.: unu pps. deunudotu diferente, impreau coment'e agt., si podet fàere de css. númene in su arrespòndhere unu pagu tzacau a chie foedhat de calecuna cosa chi no andhat bene, o chi no serbit, no si agatat o àteru, bogandho unu pps. própriu de su númene de sa cosa numenada: e casadu chi no ses, e bene, mih: e da'ue lu tenimus, nois, su casu?! ◊ e binados chi no sezis, mih: no l'ischides chi su binu a isse li faghet male?! (e de su matessi betu si podent impreare totu is pps.: e andhadu chi no ses, mih: frímmadi cue, frimma! ◊ e fatu chi no est, e bene, mih: ite nachi faghet candho no ndhe podet sa vida?! ◊ bah, ita fuedhadedhu bèni chi ses!…); un'àteru impreu de su pps. própriu coment'e vrb. ma manigiau che agt. (e cuncordau cun su sugetu) est candho si ponet in mímina po nàrrere meda, manígiu cun ironia: ispantadedhus si sunt, babbu e mamma, biendi ca no fui torrau!…◊ arroscidedhu mi seu, in cussu logu!…◊ atzicadedha si nd'est, candu est calau cussu tronu!…◊ fuedhadedhu bèni chi ses, fillu miu! (R.Frésia)◊ isposus de mancu un'annu e giai príngia: ghetadedha si nc'est!…◊ ingioghitaredhus seis!… Translations French participe English participle Spanish participio Italian particìpio German Partizip.

particulàre, particulàri , agt Definition css. diferéntzia o cambiamentu chi si podet distínghere in d-una cosa Synonyms e antonyms piessignu.

partída partía

partidòre , nm Definition cudhu chi faet is partes, chie addésumat, ispartzit in partes oguales po is fígios is benes de una famíglia: foedhandho de matemàtica, númeru chi ndhe ispartzit o postu a ndhe ispartzire un'àteru Sentences su malu partidore faghet sa zente ograna Translations French qui divise English divisor, sharer Spanish partidor Italian spartitòre, divisóre German Aufteiler, Teiler, Divisor.

partídu , pps, agt: partiu Definition de partire e -ire 1 Synonyms e antonyms andau, tucadu / divididu, spartziu | ctr. beniu, torradu / intregu 2. sunt zocandhe un'istrumpa trissinada, a chitu partidu ◊ sa preda secada l'at posta in duos muntones, partia, e at mutiu su mere de sa tanca a si picare sa parte ◊ semus galu partios a chentu prebbandha, pro su sisinu! Translations French divisé, partagé English divided Spanish salido, partido Italian partito, diviso German abgefahren, geteilt, getrennt.

partídu 1 , nm: partzidu, partitu, partiu 1 Definition assótziu chi in demogratzia si cuncordat a líbberu abbrítiu e a sa ladina po fàere fortza paris e lòmpere a un'iscopu chi pertocat su bene de sa gente e is chistiones de guvernu colletivu deasi comente dhu bient is chi dha pentzant de una matessi manera Sentences unu partidu sardu naschet de sos Sardos etotu ◊ circaus unu partidedhu nou, de cussus chi faint a dogna bentu, e nci passaus totus a innia! Translations French parti English party Spanish partido Italian partito German Partei.

partidúra , nf: pratzidura Definition su cumpartire, su ispartzire o fàere is cosas in partes Synonyms e antonyms cumpaltimentu, partijone, spartzidura Sentences babbu mi at a iscusai, ma custa pratzidura de sa sienda non mi praxit! Etymon srd. Translations French fractionnement English subdivision Spanish partición Italian frazionaménto German Teilung, Aufteilung.

partighèdha partichèdha

partigiànu , nm: partizanu Definition chi faet is partesas, chi si ponet a fàere fortza po una parte.

partijòne , nf: partissione, partitzioni, partizone, partzizone Definition su fàere una cosa in partes; fintzes parte, parte pitica de una css. cosa ispartzia Synonyms e antonyms cummesada, dividimenta, divisione, partidura / partichedha Sentences custos sont contos chi contaiant in campu e in bidha apustis de sa partijone de sos sartos ◊ cussa est arribbada senna a mi falare sa zustíscia pro sa partzizone de s'interessu! 2. dónnia sero sa mama faghiat su chi teniat in deghe partizones a sos fizighedhos famios Etymon ltn. partitione(m) Translations French partage, subdivision English sharing Spanish partición Italian spartizióne, suddivisióne German Teilung, Aufteilung, Unterteilung.

partimènta, partiméntu paltiméntu

partínzu , nm: partzinzu Definition su cumpartire, su ispartzire is cosas in partes oguales Synonyms e antonyms partidura, spartzidura, spartzimenta Etymon srd.

partíre paltíre

partíre 1, partíri paltíre 1

partissiòne partijòne