A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

scírfu , nm Definition logu ue sa terra est ledreledre, modhe chi no faet a dhue colare ca si che afundhat Synonyms e antonyms terravodha Scientific Terminology slg Translations French sables mouvants English quick sand Spanish arenas movedizas Italian sàbbie mòbili German Fliesssand.

scíri , vrb: ischire* Definition àere idea precisa de calecuna cosa, su connòschere sa cosa comente est, arresurtau de su imparare, de su bíere o intèndhere, de su cumprèndhere, de su averguare / ind. pres. 2ˆ p. pl. scideis; pps. scípiu, scípidu Synonyms e antonyms connòscere Idioms csn: s. de menti = a memória, a mente; no s. cantu fait tres = no ischire una bótziga; fai s., donai a s. = mandhare a nàrrere Sentences ita ndi sciu dèu de ita fais tui? ◊ ma dhu scis ca ses tontu diaderus! ◊ no si ndi scit ni fumu e ni fraca 2. toca a innantis, ca tui innòi dhui scis a ogus serraus ◊ ndi sciu medas de fuedhus malus, ma no cussu ◊ po andai de unu logu a s'àteru tocat a sciri sa bia.

scirína , nf, nm: scirinu Definition biculedhu piticu de cosa, farinu Synonyms e antonyms cífrinu, filchinida, murichia, palfaruza, pibinida, pimpirida, pistàgia, soluvrinu Etymon srd.

scirinài , vrb Definition agiummai coment'e fàere a farina, a farinos, pistare bene a piticu is leas de sa terra in s'aríngiu Synonyms e antonyms apimpirinai, irfarfaruzare, scirfinai, sciscirinai, spimpirallai, spimpiridai Sentences is messajus marrant sa terra acanta de is cabitzalis po sciasciai e scirinai sa léura ◊ in s'argiola scirinant su trigu po dhu spallai ◊ sa cosa àrrira si scirinat ◊ portas cussu paninu a strúncius, ses totu scirinendidhu Etymon srd.

scirinàlla , nf Synonyms e antonyms pibinida, pimpirida Sentences in cià mesa dhui at scirinalla de biscotus.

scirínga scerínga

sciringadúra , nf Definition puntura o àteru de sa genia chi si faet a siringa a is animales Synonyms e antonyms sciringatzioni Etymon srd. Translations French injection English injection Spanish inyección Italian iniezióne German Spritze.

sciringài scingrài

sciringatziòni , nf Synonyms e antonyms sciringadura.

sciríngiu scaríngiu

sciringósu , agt Definition chi giaet ifadu Synonyms e antonyms addeleadu, apigonau, genosu, ifadosu, imbeléschidu, nischitzosu, pibincosu, tzacarredhu Etymon srd. Translations French importun, gênant English troublesome Spanish molesto Italian molèsto German lästig.

scirinósu , agt Definition chi est o est fatu a farinos, mescamente nau de terra arada Synonyms e antonyms matroxinu, podhatzu | ctr. leurosu Sentences si arat sa terra fintzas a candu no est bella scirinosa.

scirínu scirína

sciròcu , nm Definition bentu intr'e levante e mesudie Synonyms e antonyms bentesobi Scientific Terminology tpm Etymon itl. scirocco.

scirràda , nf Definition su scirrai Synonyms e antonyms ispampinadura, scirradura Etymon srd. Translations French épamprage, écimage, étêtage English stripping Spanish desmoche Italian spampanata, cimata German Abblatten, Stutzen.

scirradròxa , nf: ischirradorza Definition aina po scirrai cresuras, a màniga longa Synonyms e antonyms cana, cirradroxa, faltzone, fústina Scientific Terminology ans.

scirradúra , nf Definition su scirrai; malesa o puntas de matedu segadas, matedu segau a ispuntadura Synonyms e antonyms ispampinadura, scirrada Etymon srd.

scirrài , vrb: iscirrare Definition segare is puntas de sa bide, de sa cosa chi creschet in is cresuras, e àteru: nau de sa bide in ierru, bogare in croba, segàreche is pértigas chi no si lassant po bogare frutu o fàere linna Synonyms e antonyms isbitare, ischirrare, iscoromedhai, ispampinare, ispatare, scimai Idioms csn: scirrai s'ollu = sceberai o chirriare s'ozu dae s'abbagrasta; s. sa porta = iscancarare sa zanna Sentences in austu si scirrat sa bíngia ◊ tocat a scirrai sa cresuri ca est pighendi tropu logu 2. portat su bistiri scirrau, po fai biri ca est créscia 3. mi dh'aberis, cussa genna, o bolis a ndi dha scirrai?! Etymon srd. Translations French épamprer, écimer, éclaircir English to strip of its leaves (a vine), to prune Spanish despampanar Italian spampanare, cimare, sfoltire German abblatten, stutzen, lichten.

scirrótu , nm Definition scirradura, puntighedhas modhes de modhitzi chi si ponent a is crabitos in sa chirra Etymon srd.

scírru , nm: iscirru* Definition genia de tumore tostau chi no dolet.