scordulài , vrb Definition nàrrere totu in giru, iscoviare, nàrrere chentza reguardu su chi s'ischit e chi est méngius chi abbarret chentza ischiu Synonyms e antonyms lendhare, scoviai Etymon srd.
scordulàu , pps, agt Definition de scordulai; nau de ccn., chi costumat a nàrrere totu su ch'ischit a s'unu e a s'àteru chentza bisóngiu Synonyms e antonyms scorduladori.
scorgiadúra , nf: iscorjadura, scroxadura Synonyms e antonyms scroxamentu 2. cuss’arretratu dh’iaus postu agantu est po cuai sa scorgiadura de su muru.
scorgiài, scorgiàri , vrb: iscogliare*,
scroxai Definition
tirare sa pedhe, bogare su córgiu a un'animale bochitu, ma nau fintzes in cobertantza po isfrutare meda; ispuligare, segare su corgiolu a unu frutu o cosas deasi (figumorisca, patata, castàngia, ou), istacare su corgiolu a is linnas
Synonyms e antonyms
iscorgiolare,
spilloncai
| ctr.
incroxolai
Idioms
csn:
scroxai morisca, aràngiu (o àteru frutuàriu cun corza) a ordixi = a ungras, a manos, chentza lepa (tiat èssere a s'aurdixi)
Sentences
boghit a pillu su dinai chi mi depit o dhu scroxu a us'e conillu!
Translations
French
écorcher
English
to skin
Spanish
desollar
Italian
scorticare
German
abdecken,
häuten.
scória , nf: iscória* Definition parte de iscartu chi abbarrat de ccn. cosa (es. de ferru, de prata, de àteru).
scorigadróxu , nm: iscurigadolzu*, scurigadórgiu, scurigadroxu Definition s'ora chi est iscurigandho, faendho note Synonyms e antonyms inchinadorzu, interinada, intríchinu, irmurinada, iscuricada, murriadroxu | ctr. abbréschida, arborinu Sentences a su scurigadroxu mi setzu acanta tua a castiai sa dí chi calat ◊ a scurigadroxu, candu su fundali no s'isceràt prus, si ndi fiat torrau ◊ su merici a scurigadórgiu is mannalissas furiant contoniendu.
scorinài scodinài
scoríu , nm: iscoriu*,
scuriu Definition
farta manna de lughe, su no dhue àere lughe, su èssere totu su logu a s'iscuru / èssiri scuriu mortu = iscuru che in buca
Synonyms e antonyms
bujore,
iscuricore,
iscuru,
niedhore
Sentences
a su scuriu no fait a ligi, no si bit nudha ◊ niedhu che a su scoriu ◊ dhoi fiat unu scuriu a segai a fitas
Translations
French
obscurité
English
dark
Spanish
oscuridad
Italian
bùio
German
Dunkelheit.
scorminigàu scomunigàu
scorostài , vrb Definition fàere essire su soru de su pischedhu, faendho su casu (coment'e fàere essire su corostu); nau de css. cosa, iscolare, fàere essire s'abba.
scoróstu , nm Definition su scorostai Etymon srd.
scorpiòni , nm Definition genia de animaledhu croxiu de mare, pínnixi de mari o fintzes segadirus Scientific Terminology crx, galathea strigosa.
scorporadúra , nf Definition su scorporai Synonyms e antonyms scorporamentu / irdebbilitadura Etymon srd.
scorporài , vrb Definition segare o pigare una parte de calecuna cosa, mescamente de terrenos o cosas deasi; fintzes fàere pèrdere sa sustàntzia, is fortzas Idioms csn: scorporaisí de ànimu = pèrdere de ànimu; s. su caidhu = bogare su mele.
scorporaméntu , nm Definition su scorporai Synonyms e antonyms scorporadura Etymon srd.
scorporàu , agt: iscorporadu* Definition chi o chie papat meda, si che papat totu, fintzes su chi no depet, s'angenu Synonyms e antonyms bentranu, canisterju, iscorpargiau, isogradu.
scórpula , nf: iscrófinu*,
scrópula,
scrúpola Definition
genia de pische bonu meda po cassola, cun is barbas chi acabbant agiummai totu a ispina e punghent e dolet puru, cun crogorista ispinosa (in s'ischina): de mannària e colore diferente segundhu sa calidade
Synonyms e antonyms
scraponi
Scientific Terminology
psc, scorpaena porcus, s. scrofa, s. notata
Translations
French
scorpène,
rascasse
English
scorpion fish
Spanish
escorpina
Italian
scorpèna,
scòrfano
German
Drachenkopf.
scorraciàda , nf Definition su scorraciai Synonyms e antonyms scàrriga, scordulada Sentences dhus ant istérrius a scorraciadas de pidedhus! Etymon srd.
scorraciài , vrb Definition fàere una genia de sonu coment'e a iscorriadura Sentences s'intendit unu carraxu… pistendi liàunas e crobetoris, scorracendi buciucas de bòi… Etymon srd.
scorrài , vrb: iscorrai* Definition segare is corros; segare unu bículu, una parte, de calecuna cosa Synonyms e antonyms iscorrojare / menguai, scorriai / scorporai 2. nd'est mortu un'àteru…: balla, scorrendi su tallu seus! ◊ dhi ant donau sa paga scorrada, custu mesi, ca at fatu dannu in su trabballu.