scorratzài , vrb Definition bogare o essire de su corratzu, de s'acorru Synonyms e antonyms irmandrare | ctr. acorrae 1, impascialare Sentences su boinarxedhu scorratzàt a mengianu e acorràt a su scurigadorxu ◊ su pastori at scorratzau e nc'est essiu a su sartu.
scórria , nf: iscórria* Definition tira fine de pedhe chi si acàpiat a sa punta de s'istrúmbulu Synonyms e antonyms foete.
scorriàda , nf: iscorriada*, scurriara Definition cropu de corria, fintzes tzàcurru de ccn. cosa chi assimbígiat a su chi si faet iscudendho a corria Synonyms e antonyms aciotada, illatigada, iscorriolada / cdh. scurriata / dannu, irbrúnchiu, male Sentences cancuna borta si donànt una scorriada de strubbu puru, candu andaiaus infatu de su carru ◊ no as a bolli cancuna scorriada de pinnigosus?! 2. arràbiu, gei ses una scorriadedha de lampu!…◊ eus biu una scurriara de fogu.
scorriadúra , nf: iscorriadura* Definition s'iscorriare, su segare o bogare coment'e a corrias, a orrugos Synonyms e antonyms iscorriolada, iscorrioladura, iscórriu, scorriamentu Translations French déchirement English laceration Spanish desgarro Italian lacerazióne German Zerreißen, Zerreißung.
scorriài , vrb: iscorriare*, scurriai Definition bogare o fàere unu trastu (o fintzes sa pedhe) a corrias, fàere a orrugos a tiradura Synonyms e antonyms ildrigire, ischirriolai Sentences chi no si biat prus genti scorriada a mendigu po su pani a trassa de canis istasius! ◊ su bestiri sempri scorriau teniast ◊ portamu sa giancheta totu scorriada, sa camisa totu istraciulada.
scorriaméntu , nm Synonyms e antonyms iscorrioladura, iscórriu, scorriadura Etymon srd.
scorriolài schirriolài
scórriu , nm: iscórriu*, scúrriu Definition segada in su traste, in su bestimentu, fintzes in sa pedhe; murrúngiu mannu tra personas Synonyms e antonyms iscorriolada, iscorrioladura / disacórdiu / girma, iscurrúnciu Sentences non bastat su tzàpulu a su scórriu ◊ est castiendi de unu scórriu chi dhui at ◊ depit èssi genti pòbira: in sa canadesa portat unu scórriu impipau ◊ depit èssiri arrésciu, ca in sa giancheta portat unu scórriu ◊ gi est nudha… dh'ant imbístiu e portat unu scórriu de su tzugu a brenti! Translations French déchirure English tear Spanish rasgón Italian strappo, squàrcio German Riß.
scorrobeciàu scarrabeciàu
scorrociàda , nf Definition atumbada de sa conca a calecunu logu, su giare cropos cun sa conca, ma fintzes cropu a conca Synonyms e antonyms sconchiada, sconcorrada Sentences iat incarrerau a iscudi fintzas a candu una scorrociada no fiat ferta a conca de cussu pòburu arresi Etymon srd.
scorrociài , vrb Definition segare sa corròcia, sa conca; fèrrere, atumbare sa conca a unu logu, giare cropos de conca Synonyms e antonyms isconchinare, sconcorrai 2. su bòi, pigau de sa matana, cumentzat a screnciai e a scorrociai, donat is corrus a unu truncu e segaus si dhus at Etymon srd.
scorropài , vrb: iscarropai Definition betare in su corropu, iscavulare o betare de logu artu; betare abba de un'istrégiu a covecadura, a imbuidadura totu impare Sentences po mi ndi pòdiri libbertai de su fàmini mi nc’ia a scorropai in mari! 2. nara ca fut acanta su segrestanu cun sa cracida de s’àcua santa e scorropau nci dh’at s’àcua a murrus, aghinnò ndi dh’iant bodhitu fatu a craboni! (M.Sanna) Etymon srd.
scorrovài scarrovài
scorrovedhài , vrb Definition coment'e corrovai etotu, nau fintzes in su sensu de dimandhare, de bòllere ischire Synonyms e antonyms scarrovai / chilcare, imbistigare 2. ses scorrovedhandu, scorrovedhandu… apu cumpréndiu agantu bolis erribbai! Etymon srd.
scorrovédhu , vrb Definition fossu piticu Etymon srd.
scorrovetài , vrb Definition cricare coment'e a forrogu, pigandho e ponendho sa cosa, iscarragiandho Synonyms e antonyms corrovai, farrogai, iforrogare, isfossighinare, isfrasconare, sfossonai Sentences e ita scorrovetas… iscrixoxu ses circhendi? Etymon srd.
scorrovonài, scorrovunài , vrb Definition murigare, mòvere sa terra o àteru coment'e cricandho cosa Synonyms e antonyms corrovai, farrogai, iforrogare, iscrucuzonare, isforronciare, scarrovai Sentences est scorrovonendi sa fentana in dogna schinnirura ◊ is piciochedhus immoi s'ingrutant po scorrovonai e circai istrexu antigu chi bendint a martinica ◊ is sirbonis si funt postus a scorrovunai Surnames and Proverbs prb: a fortza de scorrovonai, is topis ndi essint a pillu Etymon srd. Translations French farfouiller English to rummage Spanish hurgar Italian frugacchiare German stöbern.
scorrufài scarrovài
scorrulédhu , agt, nm Definition chi o chie iscóviat totu, no mantenet segretu Synonyms e antonyms contaredhu, culivala, isculatzadu, scoviaredhu.
scorrutài , vrb: iscorrutare* Definition bogare su lutu, lassare de pònnere su bestimentu de dolu.