schiròni schidòni
schirrassínu , agt Definition chi est de carena làngia, finigosa, cun pagu prupa Synonyms e antonyms finigosu, iltrízile, iscarridu, scalarxiu, scarritzinu*, sicadinu, stinghiritzu.
schirrimàta, schirrimmàta , nm Synonyms e antonyms ansile, assíbile, bassili, grassíbile, ibbirru, ischirru, màrcia 3 Sentences est bolendi sen'e alas coment'e unu schirrimmata Scientific Terminology anra Etymon srd.
schirringiài scarangiài
schirringiàu scarangiàu
schirringíri , vrb Definition
erríere, erríere de calecuna cosa o de ccn. po befa
Synonyms e antonyms
arríere,
iscadangiai*
Translations
French
ricaner
English
to sneer
Spanish
reír sarcásticamente
Italian
sogghignare
German
hohnlachen.
schirríngiu scaríngiu
schirriolài , vrb: ischirriolai*, scorriolai Definition segare unu trastu, bestimentu, orrobba a iscorriadura Synonyms e antonyms imbroconare, iscorriai, istesserai, istratziolare, loriai, schirrionai.
schirriolàtzu , agt Synonyms e antonyms iltrízile, schirriolu, stinghiritzu Etymon srd.
schirriólu , agt Definition
nau mescamente de sa carena de sa gente, chi est fine, unu pagu coment'e làngia
Synonyms e antonyms
finigosu,
iltrízile,
istincu,
marriu,
scarritzinu,
sicadinu,
stinghiritzu
| ctr.
russatzu
Sentences
cussu est giòvunu schirriolu, giòvana schirriola ◊ s'ispiga s'annu fiat abarrada schirriola, cun pagu trigu
2.
ponincedhis unu terrori in custa genti schirriola!
Scientific Terminology
zcrn
Etymon
srd.
Translations
French
mince
English
puny
Spanish
esmirriado,
alfeñique
Italian
sottile,
mingherlino
German
dünn,
schmächtig.
schirrionài , vrb Definition coment'e fàere a chirriones, segare a iscorriadura Synonyms e antonyms ischirriolai, iscorriare, istesserai, istratziolare Etymon srd.
schirriulínu , agt Synonyms e antonyms iltrízile, schirriolu, stinghiritzu Etymon srd.
schírru , nm: ischirru* Definition genia de animale areste: gatagreste o can'e serra Synonyms e antonyms ansile, assíbile, bassili, cassí, grassíbile, ibbirru, màrcia 3 Surnames and Proverbs smb: Schirru Scientific Terminology anra, martes martes latinorum.
schírru 1 , nm: ischirru* 1 Definition
genia de maladia chi benit candho pecat sa carrisàbida: creschet a tropu su tzúcuru (glucósiu) in su sàmbene, batit sidi a mòrrere e fàmene meda, faet a frachesa, e àteru
Sentences
e ita portas, su schirru, chi ses sempri papendi?
Scientific Terminology
mld
Translations
French
boulimie,
diabète mellite
English
bulimia,
diabetes mellitus
Spanish
diabetes mellitus
Italian
bulimìa,
diabète mellito
German
Bulimie,
Diabetes mellitus.
schisciadúra , nf: ischissiadura* Definition su schisciai, dischissiare, dilliriare / pràgiri una cosa a s. = a machine, meda Synonyms e antonyms ammachiadura, iscassiadura.
schisciài , vrb: ischisciai* Synonyms e antonyms isperrai, tzacai Sentences tronu chi dhu schiscit: meda depu poderai su súlidu?
schisciài 1 , vrb: ischissiai, schissiai 1, schissiari, sghissiai Definition fàere a ischíssiu, pèrdere sa conca, no cumprèndhere prus nudha Synonyms e antonyms abbaradhare, ammachiae, delliriare, dessessire, dischissiare*, irbariare, issentire Sentences mi parit ca tui ti schíssias de su prexu ◊ mi seu sghissiendi po custus duus ogus asulus! ◊ est schissiau po su giogu ◊ a curri avatu de is chistionis tuas unu si schíssiat!
schisciàu , pps, agt Definition
de schisciai; nau de bestimentu, ischeadu, apertu meda a inghíriu de su tzugu
Translations
French
décolleté
English
low-necked
Spanish
escotado
Italian
scollato
German
dekolletiert.
schiscinài , vrb Definition fèrrere o betare istídhigos de cosa a pitzu; essire lestru che frúscina Synonyms e antonyms babbiscare, grispisare, ischisciare 1, paspiare, schiscinetai / fruschinare 2. che raju su pisci fiat schiscinau in s'àcua scuriosa Etymon ctl. esquitxar.
schiscinèra , nf: ischiscionera*, schiscionera Synonyms e antonyms càcaba, cardera, fressonera, grassanera, saltàina, tianu.