tziudhía tziodhía
tziulàche, tziulàghe , agt Definition nau de pigione, chi istat o est a tzíulos; nau de ccn., chi est sèmpere a lamentu, chesciandhosi Synonyms e antonyms piulaghe / chensciosu, memulosu, pibinosu Etymon srd.
tziulàre , vrb: ciulai* Definition istare a tzíulu, a píulu, comente faent is pigiones, is pudhighinos Synonyms e antonyms ciarrulare, cirolitare, ciurulare, piliare, piulai, spibisai.
tziulè! tzeulè!
tziullète , nm Synonyms e antonyms
fruschiajolu,
fruscitu,
pipioledhu,
tzirulitu
Translations
French
sifflet
English
whistle
Spanish
silbato
Italian
fischiétto
German
Pfeife.
tzíulu , nm: cíulu* Definition sa boghighedha chesciosa de is pigiones, e de candho cantant puru Synonyms e antonyms píliu / barbúgliu, ciuciu, pibinu, pispisu 2. a vois vos lu naro, ma chi non vos ndh'essat tzíulu, pro s'ànima! Surnames and Proverbs smb: Ziulu.
tziunzàre , vrb Definition istare a lamentu, pranghendho Synonyms e antonyms piugnare, poliare Etymon srd.
tziúnzu , nm Definition su istare tziunzendhe, lamentu, prantu Synonyms e antonyms ciúnchiu, pibia Etymon srd.
tziurríre , vrb Synonyms e antonyms abbrabai, abbrossare, inceurrare*, ingrilliri, inseurriri, tidhire, tzaurrai, tzorolire.
tzivèra , nf: civera*, sivera Definition genia de létia de is maistos de muru (e picapedreris) po pigare o carrugiare pedra o àteru chi dhis serbit trebballandho, o fintzes una genia de càscia manna de pònnere in su carru.
tzivèta , agt, nf Definition nau de fémina de conca ligera, isfacia, pibiruda, crocoledha Sentences sas tzivetas ponent in mustra sa carena.
tzivetéri , agt, nm Definition ómine chi andhat aifatu de is civetas.
tziviài , vrb: cibinare,
sifinare,
tifinare,
tzivinai Definition
pròere, fàere abbighedha fine selena
Synonyms e antonyms
arrevinae,
arrosinai,
arrusciai,
istedhiare,
modhinare,
papuschiare,
paspiare,
proighinai,
tzaviai
Sentences
calincuna dí, candu tzívinat, ti parit de èssiri foras de custu mundu ◊ innòi est tzivinendi, ma in monti cust'àcua est ní!
Etymon
srd.
Translations
French
pleuviner
English
to drizzle
Spanish
lloviznar
Italian
piovigginare
German
nieseln.
tzivíle , agt, nm: civile*, tzivili Definition chi est educau a sa civiltade de sa gente sua; chi est a su méngius de sa civiltade; chi no est militare / ballu tz. = ballu furisteri, crétiu méngius, agiummai coment'e chi su nostrau no siat civile (ma a bortas cunsiderau coment'e cosa de gente prus pagu séria) Sentences faghet ispantu in tempos tziviles de che àere zente goi, coizada, tratandhe ancora contos de foghiles! 2. sos tziviles torrant a domo issoro, a corcare: sos militares arreant in caserma 3. a ti ndhe as fatu de ballu tzivile!… ca fis avesa a tipu signorile a divagare de onzi manera! ◊ los aiat pretzetaos a non ballare a sa tzivile, ca afranzàndhesi fit prus fàtzile a rúghere in pecau.
tzivilèsa , nf Definition
dilighesa in su fàere, su èssere cumprios cun sa gente; fintzes civilidade, su èssere civiles
Sentences
méritas favorida de cortégios cun sa piús menzus tzivilesa
2.
anca semus tziviles, ma sa tzivilesa est a contu de pagu!
Translations
French
gentillesse
English
politeness
Spanish
cortesía,
amabilidad
Italian
cortesìa
German
Höflichkeit.
tzivíli tzivíle
tzivilidàde , nf: civilidadi*, tziviltade Definition totugantu su chi podet èssere cunsiderau cultura de unu pópulu, ma a bortas si narat in su sensu de is cosas méngius Sentences est melodia sovrana de sarda tzivilidade.
tzivilizàre , vrb Definition fàere, educare a civile.
tziviltàde tzivilidàde
tziviméntu , nm Definition
cosa chi si narat, si ammostat o chi si faet a unu alligrandhosindhe de calecuna cosa chi at fatu, mescamente si dh'at fata cun balentia; s'orrobba, is trastos po parare domo a si cojuare
Synonyms e antonyms
apocu,
cumplimentu
/
aciva,
asciugàriu,
pannamenta
2.
si podeus cojai: sa domu dha tenzu fata, tenzu cunzaus, binzas e dinaedhu po comporai su tzivimentu (G.Firinu)
Etymon
itl.
ricevimento
Translations
French
compliment
English
compliment
Spanish
atención
Italian
compliménto
German
Kompliment.