vardiàre vardàre
vardiónzu , nm Synonyms e antonyms castiamentu, càstiu, miramentu, tentonzu Etymon srd.
vàrdule , nf: bàldile* Definition orrugu mannu de terra comente essit arandho o marrandho candho sa terra no est de bonu farigu, tostada; fintzes túturu de àtera cosa Synonyms e antonyms cheba, ibbàldula, lea, léura.
vargéri , nm: frageri, vergeri Definition prus che àteru, terrenu prantau a matas de frutuàriu Synonyms e antonyms frutale, frutorarju Etymon ctl. verger.
vàrgia vàglia
vargiólu , agt: barjolu* Definition chi est de colore ammesturau, vàrgiu, nau pruschetotu de canes Synonyms e antonyms bardeju, biscacadu, cacarru, incespiau, pintarinadu, pintolinadu Surnames and Proverbs smb: Vargiolu.
vàrgiu vàgliu
variàbbile, variàbbili , agt, nf Definition nau de gente, chi no mantenet su foedhu, chi est de pagu firmesa, chi istat a su càmbia càmbia: foedhandho de is foedhos, chi podent cambiare forma po pigare valore grammaticale diferente; css. fortza o càusa chi giaet o chi podet giare un'efetu, nada deosi ca de una borta a s’àtera podet èssere diferente Sentences sos númenes sunt peràulas variàbbiles ca podent àere forma diferente pro zenia mascru o fémina, pro singulare o plurale 2. sos isperimentos si faghent connoschindhe, medindhe e iscumbatendhe s'efetu de donzi variàbbile.
variadòri , agt Definition nau de gente, chi no tenet firmesa Synonyms e antonyms allabentinau, bolanderu, bolantitzu, bollàticu, freniosu, issurriosu Scientific Terminology ntl Etymon srd.
variài , vrb: bariare,
variare Definition
cambiare, fàere o essire diferente; pèrdere su tinu, diventare macu druche (no de manicómiu), àere pagu firmesa in su fàere; nau de cosa chi s'ischit, essire de mente
Synonyms e antonyms
disvariai
/
iscasciuletare,
vacillare
/
ilmentigare,
iscadèssere
Sentences
cantaint, ballaint, ridiant e variaint de cussa manera sos anneos (T.Cherchi)
2.
no apo ischidu su chi m'est costau ca fio galu in sonnos variendhe (P.Piga)◊ nd'est essiu foras de sèi e vàriat e no est cosa de ndi fai contu! ◊ candho unu est comintzandhe a variare in conca no atinat, s'arrejonu no afilat e no ghirat su faedhu
3.
lu tenia in mente ma poscas mi ch'est variadu ◊ pro no ti che variare, iscriedila, sa cosa!
Etymon
itl.
Translations
French
changer,
délirer
English
to vary,
to rave
Spanish
variar,
desvariar
Italian
variare,
delirare
German
ändern,
irre sein.
variànte, variànti , nf Definition cambiamentu, cosa in ccn. manera diferente a paragone de un'àtera.
variàre variài
variatziòne, variatziòni , nf Definition cambiamentu de unu datu, de unu fatu o fenòmenu, diferéntzia de unu datu in duos tempos, logos o ocasiones diferentes Sentences cherzo connòschere totu sas variatziones de unu faedhu de unu logu a s'àteru.
variàu , pps, agt: fariadu Definition
de variare; nau de ccn., chi no est tanti giustu de conca, chi est a irbariones, dilliriandho
Synonyms e antonyms
afoglietadu,
desessidu,
delliriadu,
dischissiau,
disvariadu,
ilgiradu,
issentidu
2.
peus de pipia benis calculada, totu variada dexit a ti nai! (R.Murgia Pani)
Translations
French
délirant
English
raving
Spanish
delirante,
trastornado
Italian
delirante
German
irre.
varicàre , vrb: barigai* Definition su passare mescamente de su tempus Synonyms e antonyms colare, ibarigai, passae Sentences tapulandhe su pannu si che vàricat s'annu.
varichína , nf Definition cumpostu chímicu cun cloro, po illimpiare, fàere prus bianca s'orrobba samunandho Synonyms e antonyms levandina.
varíle valíre
variòne , nm: avarioni,
barione,
ferioni,
venioni,
verioni Definition
genia de dillíriu, candho unu no cumprendhet prus nudha e si ponet a chistionare a s'afaiu (chistionai in verionis)
Synonyms e antonyms
ischíssiu
Sentences
tui ses nendu verionis! ◊ Gesugristu miu, est chistionendu verionis, custu: ita tenit?!
Etymon
srd.
Translations
French
délire
English
delirium
Spanish
delirio,
desvarío
Italian
delìrio
German
Delirum,
Gefasel.