Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

afranchíre, afranchíri , vrb Definition fàere francu, su ndhe passare a unu de un'óbbrigu Synonyms e antonyms francare, iscabbúllere Sentences si podit afranchiri un'iscrau, unu terrenu Etymon itl. affranchire Translations French affranchir English to release, to free Spanish libertar Italian affrancare, liberare German befreien.

allagrociài , vrb Definition giare, pònnere, impromítere a meda, prus de su necessàriu, sestare in mannu Synonyms e antonyms abbundai Translations French exagérer English to be free Spanish excederse Italian largheggiare German freigebig sein.

allibberài , vrb: libberai* Definition iscapare, lassare líbberu, pònnere in libbertade Synonyms e antonyms ifrancare, illebberare, iscabbúllere, libbertai, scapiai Translations French libérer English to free Spanish liberar, libertar Italian liberare German befreien.

disgagiài, disgagiàre , vrb: disgazare Definition illorigàresi, fàere impresse, arrennèscere a fàere sa cosa; mandhàreche a unu, bogarechedhu; iscabbúllere a unu de calecunu óbbrigu Synonyms e antonyms illertire, iscabbúllere, sbodhicai / dipaciare / francare, isumire Sentences si no ti disgazas no dha finis mai custa cosa Etymon spn. desgajar Translations French se tirer d'affaire, se rendre libre English to free oneself, to extricate oneself, to let off Spanish salir, liberarse Italian districarsi, disimpegnarsi, dispensare German sich befreien, davonkommen, befreien (+ Akk).

gràtis , avb Definition de g. = in donu, chentza pagare nudha Synonyms e antonyms indonu Translations French gratuitement English free Spanish gratuitamente Italian gratuitaménte German gratis.

illebberàre , vrb: illeverare, illibberare, illibertai, illibertare, illivertare Definition fàere o essire líbberos; iscabbúllere de ccn. cosa ma mescamente fàere su fedu (nau de is féminas príngias) Synonyms e antonyms allibberai, ifrancare, iscabbúllere, libberai / iglierare, infendiai, insinnigare, libbertari 1 2. dimandhamus a Deus de nos illibberare dae totu sos males ◊ pacas dies apustis chi aviat illebberau, sa mama si fit morta ◊ mama s'est illeverada e so naschiu ego Etymon srd. Translations French libérer English to free Spanish liberar Italian liberare German befreien.

iltóigu , agt, nm: istódiu, istóicu, istóigu, istúdigu, istúigu, istúnigu, stúdigu Definition nau de un’animale o fintzes de fémina, chi no podet fàere fedu, chi no impróssimat, e fintzes sa parte de su bestiàmene chi no est giaendho frutu; nau de fémina e de ómine, chi funt chentza cojuaos o fintzes, nau solu de fémina, chi no est príngia; nau de gente bastat chi siat, chi no tenet impreu, no tenet cosas de fàere Synonyms e antonyms éstigu, istóbbilu / ambularzu, bagadiu, lachinza / illibertu, irgaitzu, líchidu 1 | ctr. impitzadu / cojadu Sentences sa muzere est una fémina istóiga, tres annos cojuada e fizos nudha 2. menzus istóigu, pro èssere male cojadu 3. como chi so istóigu za ti la poto dare una manu de azudu ◊ sos boes zughent su carru istóigu ◊ sa muzere fit ràida ma istaiat faghindhe che candho fit istóiga Etymon srd. Translations French libre, célibataire English free, bachelor Spanish estéril, soltero, libre Italian vacante, lìbero, scàpolo, cèlibe German frei, unbesetzt, ledig.

indónu , avb Definition giare, bèndhere a s'i. = in donu, chentza pagare, o fintzas a su baratu Sentences sa linna la daent a s'indonu ◊ bendhiant sos cadhos a s'indonu candho a frionzos padronedhos de inoghe, candho a male recuidos padronos mannos de fora Translations French gratuitement English free of charge Spanish gratuitamente Italian gratuitaménte German kostenlos.

iscabbúllere, iscabbúlli, iscabbúlliri , vrb: scabbulli Definition pigare de manos (de un'àteru) a fortza, illimpiare, arrennèscere a si ndh'essire o a si ndhe libberare de una chistione, de una dificurtade, de ccn., arrennèscere a fàere calecuna cosa de profetu / pps. iscabbúlliu (e iscabbulliu puru), iscabbultu, iscabburtu; i. ccn. cosa de una chistioni = bogar'e ragas, lòmpere a carchi resurtadu Synonyms e antonyms afranchire, allibberai, disgagiai, ifrancare, illertire, irfroculare, iscabulire, iscabutzire, iscampulire, iscatavidai, iscrúfere, scadamessi, schighitzí / ischire Sentences dh'at iscabbúlliu a costu de sa vida ◊ una surra de genti fiat impitada a iscabbulli unu paghedhu de terra po bivi ◊ tue non cres cantu fut aunnau s'erriu, epuru mi ne seo iscabbulliu Etymon ctl., spn. Translations French dégager English to free oneself Spanish escabullirse Italian svincolare, svincolarsi, districarsi, divincolarsi German losmachen, sich befreien, sich entwirren.

iscàpu , pps, agt: isciapu, scapu Definition de iscapare; chi no est acapiau, no est arréschiu, chi podet andhare, si podet mòvere Synonyms e antonyms iscapau | ctr. acapiau, incerrau, presu, tentu Idioms csn: a s'iscapu, a s'iscapa = afaiu, a ue cheret andhare, chentza èssere a pacu (nadu de cosa de butega), itl. sfuso; èssere de manu iscapa = dare cun tropu bonugoro Sentences ue che l'as iscapu cuss'animale? ◊ candho calecunu ndh'essiat dae presone chi l'aiant iscapu, totu sos pastores li faghiant sa paradura (P.Fogarizzu) 2. sunt medas sas làmbrias isciapas! ◊ su poledhu fit paschendhe iscapu in su crúsiu ◊ dassat sa crapa iscapa a pàschere in sas cussorjas ◊ su trau est iscapu, odheu, ca incorrat! ◊ sos pisedhos daghi sunt iscapos bident e abbàidant de totu 3. fit galanu che puledredhu a s'iscapu ◊ funt cadhos nodidos, nàschidos e pàschidos a s'iscapu in tancas mannas e abbertas ◊ sa cosa de butega unu tempus fut totu a s'iscapa Etymon itl. scappo Translations French dénoué, libre, délivré English untied, free Spanish suelto Italian sciòlto, slegato, lìbero German los, losgebunden, frei.

iscoítu , agt Definition nau de ccn., chi no tenet ite de fàere o impícios, fintzes in su sensu de iscabbúlliu, de no tènnere prus un'óbbrigu Synonyms e antonyms irgaitzu, líbberu | ctr. impreadu / dipendhente, presu Sentences si unu frade tuo ebreu o un’ebrea si vendhet a tie, ti at a servire ses annos, ma a su de sete che lu depes dispatzare iscoitu (Bb)◊ non bi at ne iscravos e ne iscoitos ◊ est iscoitu dae donzi incàrriga Translations French sans engagements English free Spanish libre de empeños Italian lìbero da impégni German frei.

lebbreríscu, lebbríscu , agt: levreriscu, libberiscu, libbrariscu, libbriscu, limbriscu Definition nau de un'arratza de cane, mannu e pruschetotu bonu meda po cúrrere; nau de unu, chi est lestu e furbu, àbbile, abbistu e prontu no sèmpere po su bonu, chi no càstiat de ofèndhere o de fàere cun atza, isfaciu puru, chentza caràtere / longu che cane levreriscu = istrízile Synonyms e antonyms faciudu, gafante, lebrerincu, prontu Sentences fato de bratzos, do un'isfretzida e brinco a fora che cane lebbriscu ◊ mi che lampei che cane lebbriscu a mi ndhe leare una francada 2. macu macu o libbriscu fit chirchendhe sa tana in logu friscu! ◊ sos cussizeris prus libbriscos li podiant dare agiudu ◊ cussu limbriscu a chie li dait a mandhicare narat "Babbu"!◊ fit un'ómine sàbiu ma libbriscu che lèpere Etymon ctl. llebrer + -iscu Translations French sans scrupules, opportuniste, libertin English free and easy, opportunist Spanish lebrel, desaprensivo Italian spregiudicato, opportunista, libertino German skrupellos, frech.

líbberu , agt: livertu, líveru Definition chi no dipendhet de nemos, chi no depet nudha, chi est chentza óbbrigos o acàpios, chi podet fàere su chi credet giustu e bonu, segundu is diritos chi tenet, a praxere, segundhu sa volontade sua; nau de logu, chi no dhue at nudha; líveru, nau de ccn., chi portat bisura bella, sanu / ària l. = ària de logu apertu, ue curret aera Synonyms e antonyms francu, illibertu, iscabbúlliu, líaru*, sàligu | ctr. dipendhente, presu / impreadu Sentences líbberos de narre e de pessare, de sighire totu sas ideas diversas ma cuncordas pro mezoru (L.Loi)◊ cherjo ischire si soe líbbera de la pessare comente cherjo, o si soe iscrava! ◊ vidiavamus una bella perra de chelu líveru, ciaru 3. custa criatura paret liveredha Translations French libre English free Spanish libre Italian lìbero German frei.

scabbúlli, scabbúlliri , vrb: iscabbúllere* Definition arrennèscere a ndhe pigare calecuna cosa de is manos de un'àteru a fortza o cun abbilesa, arrennèscere a otènnere, arrennèscere a si ndh'essire o a fàere a mancu de una chistione, de una dificurtade, de ccn., arrennèscere a ndhe bogare calecuna cosa, unu profetu / pps. scabbúlliu, scabburtu, scabbutu; s. ccn. cosa de una chistioni = bogar'e ragas, lòmpere a carchi resurtadu Synonyms e antonyms afranchire, allibberai, difèndhere, disgagiai, ifrancare, illertire, irfroculare, iscrúfere, schighitzí / ischire Sentences oi gei ndi scabbullis de làmbrigas! ◊ cun tres sogas dh'acapint e no ndi dhu scabbullat nisciunus! ◊ at comporau pitiolus po is angionedhas, cussas pagas scabutas de is farruncas de is margianis 2. ant bociu a babbu e fillu, ma sa giustítzia no nd'at scabbúlliu nudha ◊ no teniat unu sodhu po ndi scabbulli unu pràngiu ◊ sighiat a si ndi pesai prima de orbesci po ndi podi scabbulli una tassa de lati ◊ imparas assumancus un'arti, su tanti po ti ndi scabbulli un'arrogu de pani ◊ at gherrau po si scabbúlliri unu palmu de terra! ◊ no si scabuleis s'alimentu chi si spàciat, ma cussu chi durat po sa vida eterna (Ev) Translations French se débrouiller English to free oneself, to get off Spanish apañárselas Italian liberarsi, cavàrsela German sich befreien, sich freimachen, davonkommen.

sfranchíri , vrb Definition pigare o fuire de farrancas, iscabbúllere, fàere líbberu Synonyms e antonyms afranchire, ifrancare*, ifranciare, irfroculare, iscabbúllere Translations French affranchir English to free Spanish liberar, emancipar Italian affrancare German befreien.

sfranchíu , pps, agt Definition de sfranchiri, irfrancau Synonyms e antonyms Translations French affranchi English free Spanish libre, franco Italian affrancato German befreit.