abbàmbiu , agt Definition
pagu tirau, chi no est tirau
Synonyms e antonyms
lenu,
sciagu
| ctr.
càdriu,
crispu,
tiradu
Sentences
custu filu est abbàmbiu: tiradhu a forti!
Etymon
srd.
Translations
French
lâche,
desserré
English
loose
Spanish
flojo
Italian
allentato
German
gelockert.
abbrebesciàu , agt Definition
chi no tenet gana, fortza o capacidade de fàere cosa
Synonyms e antonyms
allacanadu,
allechiau,
allizadu,
ammalmiadu,
ammortiginau,
arramàsidu,
arréndhidu,
isbriadu
| ctr.
spretu
Sentences
cussas piciocas funt totu abbrebesciadas
Translations
French
faible
English
weak
Spanish
flojo
Italian
fiacco,
móscio
German
matt,
schlaff.
acalamàu , pps, agt: acaramau Definition
de acalamai; chi no istat prantau, chentza fortza, fintzes chi at pérdiu unu pagu de presumu
Synonyms e antonyms
agliugliau,
aggrogomau,
allacanadu,
allissiadu,
allizadu,
ammustiau,
caugau,
mústiu 2,
pribissiu
| ctr.
chíbbalu,
crispu
Translations
French
flasque
English
flabby
Spanish
flojo
Italian
flòscio
German
verwelkt,
schlaff.
fiàcu , agt: flacu,
fracu Definition
chi est a debbilesa, débbile mescamente de maladia
Synonyms e antonyms
débbile,
flúsciu,
istasidu,
infrachiu,
modhi
| ctr.
crispu,
folte,
téteru
Idioms
csn:
èssiri f. de cerbedhu = conchivracu, mancai sa mellus dí de s'annu, a unu, èssere tocadu a conca; èssiri de memória flaca = chi s'irméntigat totu; rídere a fiacu = arriri poita is àterus funt arriendi, ma sentza cumprèndiri bèni ita dhus at fatus a arriri; ríere a fiacu = arriri ca is àterus funt arriendi ma sentza cumprèndiri poita
Sentences
seu fadiau fracu ◊ bandas fracu, solu in sa bia, e atruessas e imburchinas ◊ s'ifruentza che aiat leadu sos betzos piús fracos
2.
ite pessone illusa e conchi fraca!…◊ si depit èssi acabbau de ammachiai, custu: est locu fracu ◊ sos de Foranu fint cussiderados unu pagu fracos de crevedhu
Etymon
ltn.
flaccus
Translations
French
faible
English
weak
Spanish
flojo,
flaco
Italian
fiacco,
débole per malattia
German
schwach,
kraftlos,
geschwächt.
flúsciu , agt: frósciu,
frúsciu 3 Definition
nau mescamente de erba, chi est coment'e sicandhosi, cédia, igragalada, pagu tètera (ma si narat fintzes de persona, mascuvémina)/ terra frúscia = de bonu farigu, isorta
Synonyms e antonyms
fiacu,
lentu,
lenu,
modhe
| ctr.
chíbbalu,
crispu,
téteru
2.
s'angionedha, candu m'intendit ghetendi burrúsciu, issa totu frúsciu acanta mi benit (R.Murgia Pani)
Translations
French
flasque,
mou
English
flabby
Spanish
flojo
Italian
flòscio
German
schlaff.
inneudhàdu , agt Definition
irmeudhadu, chi no portat meudhu, no portat fortzas
Synonyms e antonyms
castigadu,
débbile
Translations
French
sans moelle
English
spineless
Spanish
flojo
Italian
smidollato
German
kraftlos.
làschiu , agt: lascu,
liascu Definition
nau de cosas, chi istant (postas o naschias) unu pagu atesu s'una de s'àtera; nau de cosa chi s'intrat o chi si acàpiat, chi no est sidhia, chi no est a istrintu, chi no est bene acapiada a forte; si narat fintzes de tempus, in su sensu de pagas bortas, atesu s'una de s'àtera
Synonyms e antonyms
càliu 1,
rau,
scallarxu
| ctr.
afissu,
calcu,
ilgiagadu,
intipidu
Idioms
csn:
trigu lascu = semenadu o nàschidu male, tropu pagu; vite lasca = chi si ch'est móida o chi no l'ant bene afissa
Sentences
zughet sas dentes lascas, sos pilos lascos ◊ custu trigu est semenadu a lascu o est lascu ca bi ndhe at pigadu pagu? ◊ carcos o làschios, sos filichedhos de s'erva s'ingrunant a sos ventos
2.
prendhe a lascu: no afias ca mi dolet! ◊ fit in cherta de allegare chin calicunu e dimandhare de novas in sa bidha chi bidiat a lascu
3.
nachi cudha poesia fit frutu de mentes lascas!
Surnames and Proverbs
smb:
Lascu
Etymon
ltn.
*lascus
Translations
French
rare,
clairsemé,
lâche,
desserré
English
slackened,
sparse,
occasional
Spanish
ralo,
flojo,
laxo
Italian
rado,
allentato
German
licht,
gelockert,
selten.
ledrelèdre , agt, avb: lerdelerde Definition
(si narat fintzes chentza repitia) chi est modhe coment'e gheladina, modhe modhe chi no faet a dhu pigare, nau fintzes coment'e avb. de una manera de fàere cun delicadesa e istima
Synonyms e antonyms
gevi,
modhincu
/
lecheleche,
plodhe
Sentences
custa cosa est ledreledre, no faghet mancu a la leare! ◊ li frobbo sa massidha colorida, ledre ledre, e li dao unu basitu, a sa criadura ◊ fint ómines bastantes, zughiant galu fortza fintzas si sos músculos fint benzendhe a èssere ledres
2.
a s'incontru ispessadu, faedhemus gai ledre ledre, sos ojos a lughe intrea
Translations
French
tendre,
tendrement,
mou
English
softish,
tender (ly)
Spanish
blando,
flojo,
tierno,
tiernamente
Italian
mollìccio,
semidènso,
inconsistènte,
tènero,
teneraménte
German
weich.
lénu , agt Definition
nau de fune o cosas deasi, chi no est bene tirada; nau de cosas de bufare, chi portant pagu àrculu; nau de sa manera de fàere o de nàrrere, chi si dhue ponet pagu fortza, pagu presse (nau de boghe, unu pagu bàscia, coment'e trista)
Synonyms e antonyms
abbàmbiu,
brandhu,
flúsciu,
lentu
| ctr.
afissu,
crispu,
istrintu,
tiradu
/
gàrrigu,
folte
Idioms
csn:
a lenu a lenu = abbellu abbellu; faedhare a lenu, a sa lena = a sa séria, chentza cúrrere, a su pasa pasa, chentza presse, nendhe sas peràulas chi s'intendhant bene; dàrendhe una crispa una lena = una borta dare su cuntentu e un'àtera pretènnere carchi cosa, dare unu bàntidu e una briga, lassare andhare carchi cosa e pretènnerendhe un'àtera; frades lenos = su sonnu; trídicu lenu = bíciu, aurtidu, anneuladu
Sentences
daghi s'imbustu ti at postu seju no ti dat impestu, lu portes istrintu o lenu (P.Pisurzi)◊ sas abbas lenas de abrile e maju ant batidu su sebe a cumprimentu (S.Murgia Niola)
2.
custu est binu lenu, cosa de féminas!
3.
de sos ammentos lenos ndhe lis benit bisonzos de atarzu! ◊ s'intendhet lena lena una boghe pibiosa ◊ canto, ma su coro est tristu e sa boghe at a èssere lena ◊ Malocu, in Macumere ses mancante ca mi pares cantendhe lenu lenu! (M.Murenu)◊ crabas, arveghes, bacas a s'aviu giughent bentre lena ◊ lenu che su sonnu lis fit intratu in su contu ◊ prite, nara, consumindhe ti ses a frebba lena? ◊ is arrius iscurriant lenus lenus ◊ est faghindhe abbighedha lena
4.
a lenu a lenu finas sos birgonzosos sigheint abberzendhe prima un'oju e pustis s'àteru puru abbaidendhe pitzocas ◊ faghimus una bella arrejonada a sa lena ◊ ant postu su corjolu de s'arantzu in sa cassarola ghetandhe mele e muricandhe a lenu a lenu
Etymon
ltn.
*lenus po lenis
Translations
French
flasque,
mou,
faible
English
weak,
flaccid
Spanish
flojo,
débil
Italian
flòscio,
fiacco,
débole,
sommésso
German
schlaff,
schwach.
mudhióncu , agt Definition
chi est modhe modhe, chi no agguantat, nau fintzes de gente chi no padit, chi no est de agguantu
Synonyms e antonyms
brodhe,
modhossu
Etymon
srd.
Translations
French
flasque,
ramolli
English
flabby
Spanish
flàccido,
flojo
Italian
flàccido,
infrollito
German
schlaff.
sciàgu , agt Definition
nau de cosa acapiada o de acapióngiu, chi est largu, lentu, lascu: si narat fintzes de bestimentu, de trastu fatu in partes chi depent istare istrintas; nau de partes de sa carena (músculos), chi ant pérdiu sa capacidade de istare in tira, de fàere fortza, de istrínghere; nau de cosa posta, chi no est firma, chi est a su move move, pagu segura, in tàntaris; nau de persona, chi est isfacia, pedit tropu
Synonyms e antonyms
abbàmbiu,
làschiu,
lenu
/
amplu,
lalgu
| ctr.
afissu,
sizidu
/
segretu
Idioms
csn:
èssiri culu s., s. in su fuedhai = culivala, lendharzu, chi contat totu, chi no muntenet segretu, pidànciu; simingioni s. = chi che li essit su late, chi no muntenet afissu; buca sciaga = buca manna, abberta meda; tènniri a ccn. a frenu sciagu = a su chi bollit fai, chentza disciplina
Sentences
chi no camminais in pinta, labai, dèu abarru pagu a istringi su crobu sciagu! (G.Cadeddu)◊ su carretonedhu portat is arrodas totu sciagas ◊ immoi ca seu làngiu portu s'anedhu sciagu
2.
su bistiri chi ti apu fatu gei est sciagu: ti dhoi baghillas bèni ◊ is carradas de linna isbuidas in s'istadi funt sciagas po s'asciutori ◊ custus botinus funt sciagus
Translations
French
relâché
English
loosened
Spanish
flojo
Italian
allentato,
atònico,
flòscio
German
gelockert.