Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

assabiàdu , agt, nm Definition chi o chie at cagiau a crebedhu, si est fatu sàbiu Synonyms e antonyms acabadu, acuntzentau, atinadu Etymon srd. Translations French assagi, devenu sage English become sane again Spanish que ha recobrado el juicio Italian rinsavito German wieder zu Verstand gekommen.

citàre , vrb: tzitare Definition pònnere a unu in càusa, denuntziare Translations French appeler en justice English to convene Spanish llevar a juicio Italian chiamare in giudìzio German jdn. verklagen.

cramàri , vrb Definition pònnere in giustítzia a unu po calecuna diferéntzia o iscórriu Synonyms e antonyms carelare, tzitare Translations French citer en justice English to convene Spanish citar en juicio Italian citare in giudìzio German gerichtlich verklagen.

procéssu , nm: protzessu Definition su pretu comente dhu faent in su tribbunale po averguare si unu tenet neghe de su chi dh'ant incurpau Synonyms e antonyms dibbatimentu / cdh. prucessu, ttrs. prutzessu Sentences cussa morte at rughinau sa famíllia: s'interessu fit istau belle e totu gastau pro sas ispesas de su protzessu Translations French procès English trial Spanish juicio, proceso Italian procèsso German Prozeß.

sabiòre, sabiòri , nm: sapiore Definition su èssere sàbios Synonyms e antonyms sabidoria, sabiénscia, sabiesa | ctr. locura Sentences fint de grandhe respetu siat pro su sabiore e siat pro su grabbu chi aiant fatendhe sas cosas Etymon srd. Translations French sagesse, bon sens English common sense Spanish sabiduría, juicio Italian saggézza, assennatézza German Weisheit, Vernunft.

selémbru , nm Definition capacidade de cunsiderare, de cricare de cumprèndhere is cosas innanti de dhas fàere o de foedhare Synonyms e antonyms abberguadura, capia, giudísciu, seru Translations French discernement, équilibre English wisdom Spanish juicio, equilibrio Italian discerniménto, equilìbrio German Einsicht, Gleichgewicht.

séru , nm: sieru Definition su si serare, su cunsiderare bene totu is cosas, sa capacidade de si acatare de una cosa e de dha cumprèndhere Synonyms e antonyms àrviu, imprastu, saeru, selembru, sinnu Idioms csn: male chentza s. = male (fintzas pecu, físsiu) chi unu no si lu connoschet; fémina, ómine de s. = abbistus, àbbilis, atentus, giuditziosus; cane de s. = chi abbizat; leare su s. de carchi cosa = leare oru, àrviu; fora de seru = fora de tinu, chi no atinat, ammachiadu; èssere in seru = in tinu, zustu de conca Sentences sas criaduras sunt chentza seru, ma su mannu depet atuare a su chi faghet! ◊ de sa note chi ant segadu a pedra sos bidros de sos barcones nche li est intrannadu unu seru malu ◊ cussu est macu chena seru ◊ a sos fizos de seru su nuraghe mustrat luntanas andheras ◊ est galu a seru sanu mancari apat giampadu sos chent'annos ◊ carimanna, si seru aias tentu ti fist assolada che murone! (M.Murenu)◊ tue morta e deo… ancora so in seru?! ◊ ses resultadu sentza cunsideru ca in sa conca no giughias seru ◊ faedha sintzeru, prite ue sia no ndhe tenzo seru ◊ cussa est genti chen'e sieru! Etymon srd. Translations French jugement, sagesse, conscience English judgement, consciousness Spanish juicio, sabiduría, conciencia Italian sénno, giudìzio, saggézza, consapevolézza German Verstand, Vernunft, Weisheit, Bewußtsein.

sínnu , nm Definition atuamentu, cumprendhóniu e sabidoria de su cristianu e po cussu etotu sa capacidade de fàere in manera giusta, bene cunsiderada e regulada Synonyms e antonyms àrviu, giudísciu, imprastu, selembru, seru, tinnu Idioms csn: istare o èssere a s. pesadu = atentu de cumprèndhere; fàghere cosa a s. tentu = a didu tentu, abbididarmente Sentences lu naro a sinnu sanu ◊ cussu no depet èssere a sinnu sanu, no, su fàghere custos machines! ◊ sos betzos torrant a sinnu de pitzinnos 2. ndhe l'apo corpada inoghe a sinnu tentu pro faedhare a unu Etymon itl. Translations French bon sens English wisdom Spanish juicio Italian sénno German Verstand, Vernunft.

tínnu , nm: tinu Definition atuamentu, capacidade de atuare e de cunsiderare bene is cosas, su èssere in podere de is capacidades de sa mente e de sa sabiesa po fàere giustas e bene is cosas Synonyms e antonyms santidu / atibbidura, atibbiscione, atinadura, atuamentu, cumprendhóniu, sinnu Idioms csn: èssere, no èssere in tinu = in se, fora de se; andai a tinu de unu = pònnere mente a s'àteru, fàghere comente pessat s'àteru; fai is cosas a tinu, cun tinu = cun cussideru, bene, cun régula, pessendhebbei Sentences lis narzeit sos verbos pro los torrare in tinnu sanu ◊ ischit petzi a irgherrimiare cussu pitzocu: s'àsiu l'est zirandhe su tinu! ◊ sa tentascione est manna e bocat s'ànima fora de tinu ◊ ses nendhe, nendhe: ma no ses in tinu, ca ses nendhe machines! ◊ su mare chi est su mare essit e torrat in tinu…◊ sunt brincanne e cantanne che iscidos de tinu ◊ àter'e che pessare a fàchere dommos de lussu: petzi perdimus su tinu! Surnames and Proverbs smb: Tinu Etymon spn. Translations French bon sens English sense Spanish juicio, tino Italian sénno German Verstand.