acavacài , vrb: acovecai,
acrobecare,
acrovecai,
cavacai Definition
betare a covecu, betare apitzu; betare a conca a bàsciu, coment’e ponendho a covecu; fintzes bortulare, furriare / a. a ccn. = cumbíncherelu, conchinàrelu a carchi cosa, fintzas pònnereli timoria faedhendhe de no lu lassare mancu faedhare comente cheret
Synonyms e antonyms
abbucai,
acuguzare,
apatigai,
bíncere,
furriai,
tavacare
| ctr.
iscavacare
Sentences
chi fui dèu nci dhi acovecau sa pingiada in conca! ◊ is argiolas no acabbànt mai, cun su celu totu de unu colori acovecau in pitzus
2.
tèngiu unu bellu scannu po mi sèi: cussu gei no si nci acovecat!
3.
li ant covacadu sa carena in su putu
4.
cussa tenit unu mairu pioncu e unu fillu acovecau!
Etymon
srd.
Translations
French
retourner,
renverser
English
to turn upside down
Spanish
volcar,
dar la vuelta
Italian
capovòlgere
German
auf den Kopf stellen.
aggrillàu , agt Definition
nau de ccn., chi portat bibbigorrus, ideas istrambecas in conca
Synonyms e antonyms
acascabellau,
dengosu,
schinitzosu
Etymon
srd.
Translations
French
qui est plein de lubies
English
to be full of whims
Spanish
soliviantado
Italian
che ha grilli per la tèsta
German
wer Grillen im Kopf hat.
aperrighinàre , vrb Definition
no bòllere intèndhere s’arrexone de s'àteru, fàere a conca sua chentza bòllere ascurtare nudha, pecare a perronia
Synonyms e antonyms
abbetiae,
aconchinae,
acorrochinare,
intestai,
tostoinare
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
s'entêter
English
to be obstinate
Spanish
emperrarse
Italian
fermarsi a lungo con ostinatézza,
incaponirsi
German
auf seinem Kopf bestehen,
sich versteifen.
capídha , nf Synonyms e antonyms
concutza
Etymon
ltn.
*capilla
Translations
French
tête
English
head
Spanish
cabeza,
cabete
Italian
capòcchia
German
Kopf.
capiòla , nf Definition
unu chi est badhinosu, pagu giustu de conca
Synonyms e antonyms
carvedhera,
capiabi,
concadroxa
/
cdh. capichedhu
Etymon
itl.
capo
Translations
French
cerveau fêlé
English
queer fellow
Spanish
chiflado,
tocado
Italian
cervèllo balzano
German
verrückter Kopf.
cònca , nf Definition
in sa carena, sa parte ue funt is crebedhos, is arremos de intèndhere, bíere, papare e arrastare: sa parte de ananti est sa cara, chi distinghet dónnia persona a sa bisura; sa conca est mescamente sa parte prus in artu o prus addenanti in d-una carena animale e si pentzat sèmpere coment'e sa parte prus importante, tanti de dha cunsiderare, po su cristianu, sinónimu de persona, mente, inteligéntzia, crebedhu; de unu logu, su tretu in artu, a sedha o cúcuru; de unas cantu erbas, s'ispiga o sa parte prus grussa; sa parte prus grussa de calecuna aina (de màgiu, agúgia, fusu, púncia, crau, obbilu); sa punta de is pódhighes (e fintzes de su trigu, de s'órgiu); a logos, sa c. est s'istrégiu de linna o tianu po impastare sa farra / min. conchedha, conchighedha, conchixedha (a bortas nau po conca machillota), concutza
Synonyms e antonyms
carbedhu,
cúcuru
Idioms
csn:
bia de c. = chirra; perra de c. = una metadi; c. cucuràcia = cun sa sedha unu pagu a punta; a c. sciorta = a conca nuda, chentza bonete o mucadore; cumportamentos distintos de sa conca = conchi + agt.: conchiabbadu, conchibbódiu, conchilébiu, conchilenu, conchimanigadu, conchiminudu, conchipérrinu; fàghere de c. = mòviri sa conca coment'e bolendi nàrriri ccn. cosa; èssiri o andai a c. scinta = a conca nuda, chentza mucadore o bonete; èssere o andhare a conca betada = castiendi a terra po sa bregúngia; betàrendhe sa c. a ccn. = nàrriri cosa a ccn. fintzes a istrobbu, segai sa conca, sa passiéntzia; segare, segai sa c. a ccn. = fàere unu frincu in conca, una segada in conca a ccn.; segàreche, segaindi sa c. a ccn. (o a un'animali) = degogliare, isconcare a ccn.; portai sa c. cantu una cuarra = ammuinada, che in moida de rios; colàreche o essire dae c. (nadu de carchi idea)= iscarèsciri una cosa; colare in c. = bènniri in menti, pentzai; fai conchedhas = tzurumbecare, isconchiai; bènnere a c. = pentzai, arregordai; bogai una cosa de c. = fàgheresi passare s'idea; pònniri in c. una cosa a unu = tzacarecheli un'idea ne zusta e ne bona; pònnere, pònniri a c. = callai a ciorbedhu, currèzeresi, essire zudissiosu, insabiai, cussentire; èssere, no èssere zustu de c. = portai is ciorbedhus a postu, èssiri sàbiu, arrexonai bèni, èssiri pretocau; portai conca = zúghere zudíssiu, atuamentu, sabiore; no portai c. po… = èssere pessendhe in àteru; fàghere a c. sua = sentza de ascurtai a nemus; tocau a c. = chi fait machioris; pònnere c. a, o pesare c. de una cosa = pessare a la fàghere; conca a… = faci a…; èssere a c. de… = fai comenti…; zúghere sa c. leada de… = pentzai isceti a…; segamentu de c. = ifadu, cosa inzotosa; lassare sa c. a unu = acabbaidha de dhu circai contus; artzada de c. = arrennegu airadu de fàghere aconcadas macas; èssiri o istai a c. calada = coment'e pessamentosu, a ogros a terra, a conca bassa; arrúiri, mòrriri totus a una c. = a conca apare, a una fasche, totugantos paris; bènnere dae c. (nadu de carchi pessada, de cosa chi si faghet) = èssiri frutu de arrexonamentu, cosa bene pessada, sàbia; c. morta (nadu de laore) = ispiga aurtida, cun ranu míseru
Sentences
no zughet unu tudhu de pilu in conca ◊ cussa pisedha istat a conca falada ca est birgonzosa ◊ sa conca est atacada a su bustu po mesu de su tzugu ◊ no ti dha provis meda sa conca, no ti noxat!…◊ su dolore de conca est cosa mala ◊ no camines a conca in artu ca no bides ue pones sos pes!
2.
su trigu si ndi segat po sa conca e no po sa canna ◊ ist tocau a ndhe bodhie s'órgiu a conca a conca de terra !◊ mi serbint duas concas de allu, de cibudha, cherzo duas concas de frenugu ◊ candu femu manorba portamu is conchedhas de is didus de is peis e de is manus sempri arrúbias
3.
in sa conca de s'órdine sa terra est prus tosta ◊ sa conca de su surcu no est abbada ◊ in conca de letu pone su fusile!
4.
mi che ses faghindhe sa conca che moju cun custu burdellu ◊ ohi, làssami sa conca chi no ndhe cherzo mancu intèndhere! ◊ candho sunt a conca de binu no cumprendhent prus nudha ◊ cussu est mannu ma a conca de criadura! ◊ zughet sa conca leada de su zogu ◊ cudhas isciuchendhe e issa chena sessare de nàrrere e betèndhendhe sa conca a totu!
5.
mi est passau de conca e no apu fatu su chi as nau ◊ a ndhe li colat, totu, de cosas in conca!…◊ mi ch'est coladu dae conca, su chi depia fàghere ◊ su babbu at nau de mi lu bocare dae conca de pessare a sa fiza! ◊ no ti dh'apu nau ca mi nd'est essiu de conca ◊ no pongas conca a totu is cosas chi ti nant! ◊ dae conca ti benit a lassare una criadura sola in logu de perígulu?!…◊ mi lu at nadu puru ite fit, ma a mie no mi ndhe abbarrat in conca!
6.
cussu est conca maca: no ndhe faghet una zusta ◊ fiat una picioca bellixedha, ma cantecantu de conca sua, po no nai isteulada in totu ◊ custa cosa est bogandumí de conca: mi depit cumpadessi! ◊ ant fatu a conca issoro ◊ c'est chini portat prus conca e chini prus pagu ◊ poita abarras fadendi conchedhas e no ti crocas?
7.
fuiant acambitendi conca a sa crésia ◊ dh'apu agatau conca a su portu ◊ seu currendu conca a incudhai ◊ gei currit, conca a sa provenda!
8.
aici morreus totus a una conca
Surnames and Proverbs
smb:
Conca, Concas
/
prb:
a chie at conca no mancat berrita ◊ cheres bènnere paba? ponedilu in conca!
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
concha
Translations
French
tête
English
head
Spanish
cabeza
Italian
tèsta,
capo
German
Kopf.
isbatizài, isbatizàre , vrb: sbatillai,
sbatizai Definition
àere segamentos de conca cun ccn. cosa o chistione, iscúdere o atumbare a ccn. logu, pigare múngia, carda
Synonyms e antonyms
aciapuai,
atapai 1
/
atormentai,
imbatijare
Etymon
srd.
Translations
French
se creuser la cervelle
English
to bang,
to rack one's brain
Spanish
devanarse los sesos
Italian
sbatacchiare,
lambiccarsi il cervèllo
German
sich den Kopf zerbrechen.
ischerbicàre , vrb: ischerbigare,
ischervicare,
ischervigare,
ischervixare,
iscrebigare 1 Definition
segare sa mola de su tzugu, iscúdere su pistidhu a terra; andhare peri su logu (nau cun tzacu), andhare male, currendho de pòdere orrúere, bagamundhare de unu logu a s'àteru / logu ue si b'ischérvigat sa craba = malu, trotu meda chi no fait a dhui passai
Synonyms e antonyms
igerbedhare,
isperrumare,
ispistidhare,
issuludrare,
scerbedhai,
scerbigai
Sentences
l'aiant agatadu ischervijadu ca su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ chene nos ischervicare, nche colaimus in mesu de gurutinos e astrintòglios
2.
no bi at bisonzu chi l'ingote, sa mente mia, pro ischervigare (G.Ruju)◊ cussa boza tenza de m'ischervigare, cantu tenzo boza de cussa cosa! ◊ e a ue si ch'est ischerbigadu, cust'àinu, chi no lu poto agatare?! ◊ chi si esseret ischerbicau isse, a chircare! ◊ su tazu si ch'est ischerbicau dae su trèmene a s'abba ◊ cussos bolliant giuntos apare a giuale de figu e iscrebigados, gente deasi!…
Etymon
ltn.
*excervicare
Translations
French
se casser le cou
English
to run helter-skelter,
to break one's scruff
Spanish
romper el pescuezo,
abalanzarse
Italian
fratturarsi la collòttola,
scapicollarsi
German
sich den Nacken brechen,
Hals über Kopf hinunterstürzen.
isconchinàre , vrb: sconchiai Definition
mòvere sa conca po nàrrere chi una cosa no est deasi, chi unu no est de acórdiu, giare cropos cun sa conca
Synonyms e antonyms
isconchidare,
isconculare,
scorrociai,
tzilibbecare,
tzurumbecare
Sentences
sas betzighedhas si sunt cheghentanne, isconchinanne e a tremuledha
Etymon
srd.
Translations
French
secouer la tête
English
to shake one's head
Spanish
mover la cabeza
Italian
scrollare il capo
German
den Kopf schütteln.
iscónchinu , nm: iscónchiu Definition
móvia de sa conca a cropu, mescamente candho unu no est de acórdiu cun su chi est intendhendho
Synonyms e antonyms
conchinada,
isconchinada,
isconchizada,
isconchizu,
sconchiada
Sentences
cudhu andai pistabista, feriveri, arrósciu oi de custus, cras de cudhus, a iscónchius, a murrúngius ◊ candho dhi narant cosa istat a iscónchios de conca ma no arrespondhet
Etymon
srd.
Translations
French
désapprobation d'un signe de tête
English
headshake to dissent
Spanish
negación con la cabeza
Italian
mòssa del capo per dissènso
German
mit dem Kopf ablehnen.
istelevràre , vrb Definition
istare pentzandho e torrandho a pentzare a sa cosa chentza arrennèscere a cumprèndhere o lòmpere a un'arresurtau
Synonyms e antonyms
immaginai,
immelmedhare,
istorronare,
penciai,
scimingiai
Sentences
no t'istelevres, tantu dai su meu no mi bogas! ◊ comintzeit a istelevrare cun atentzione subra de sa natura de cussu cristianu (M.Bua)◊ candho est ammurrionadu m'istelevro deo pro cuntentare a isse!
Etymon
spn.
descerebrar
Translations
French
se creuser la cervelle
English
to rack one's brain
Spanish
comerse el coco
Italian
lambiccarsi il cervèllo
German
sich den Kopf zerbrechen.
istroligàre , vrb: astrolicare,
istrollogare,
strolicai Definition
foedhare credendho a is astros, a intzertu, foedhare a s'afaiu, nàrrere istrolichéntzias, nàrrere o istare naendho istrollogos
Synonyms e antonyms
schiribitzai
/
illeriare,
istralobbiare
/
iscassoletare,
istantariare,
sciolloriai
Etymon
itl.
Translations
French
délirer,
radoter,
prédire l'avenir
English
to foretell,
to rave
Spanish
delirar,
desvariar
Italian
farneticare,
strologare
German
irrereden,
sich den Kopf zerbrechen über.
rebbucài, rebbucàre , vrb: arrebbucai Definition
pònnere un'istrégiu a buca a terra, conca a fundhu, afacare; furriare unu tretu de calecuna cosa coment'e a pinnigadura
Synonyms e antonyms
covecare
/
abbucai
Idioms
csn:
r. sa terra asuba de su sèmini = cuguzare su sèmene cun sa terra arada; r. su lentzoru asuba de sa coberta = furriare un'ala de su letolu (su tretu de sos cabidales) a subra de s'àtera cuguzura; r. unu tzàpulu in unu bestiri = cosire, betare unu tàpulu
Etymon
srd.
Translations
French
replier,
retrousser
English
to tuck (up)
Spanish
doblar
Italian
rimboccare
German
auf den Kopf stellen,
umschlagen.
scerbedhài , vrb: igerbedhare*,
sciorbedhai Definition
segare, bogare, pistare is crebedhos, sa conca, fintzes in su sensu de bochíere; pigare a conca, a crebedhos, su si pigare pentzamentu mannu o meda po calecuna cosa
Synonyms e antonyms
ischerbicare,
ispistidhai
/
irmedhighinare
Sentences
si dh'incòciu, cussu molenti dhu tzucu a puntara de pei, dhu sfiguru, dhu sciorbedhu!
2.
custu est trabballu chi sciorbedhat ◊ no s'eus a sciorbedhai mera: si est mascu dhi poneus su nòmini de ajaju
Translations
French
casser la tête
English
to smash one's head
Spanish
abrir la cabeza,
devanarse los sesos
Italian
pestare,
rómpere la tèsta
German
schlagen,
jdm. den Kopf einschlagen.
scimingiài , vrb: insimingiare,
sciumingiai Definition
fàere a iscimíngiu, a illuinu, pèrdere su sentidu, pigare coment'e a conca de no cumprèndhere bene fintzes po cosa imbusticada, difícile meda, chi giaet pelea manna
Synonyms e antonyms
abbadhinare,
ammolighinare,
atambainare,
ibbadhinare,
imbatzinare,
ingadhinae
Sentences
est scimingedisí sa conca in mesu de is libbrus ◊ e dèu scimingendumí sa conca circhendi cussa cosa! ◊ càstia ca no tengu tempus de mi scimingiai cun su chi bolis tui! ◊ custu fragu de sigarru mi est peri scimingiandu ◊ a dh'acabbas de bati cussa cosa, ca mi scimíngiat sa conca?! ◊ acabbadha de girai ca mi scimíngiat su logu!
Translations
French
abasourdir
English
to stun
Spanish
aturdir
Italian
stordire,
scervellare
German
betäuben,
sich den Kopf zerbrechen.
sconcorràda , nf Definition
su sconcorrai; cropu, atumbada de conca a calecunu logu, ma fintzes cropu giau a conca / s. de tronu = tronada, iscratzada, tzacarrada de tronu; s. de prantu = imbucada a prànghere
Synonyms e antonyms
sconcorru,
scorrociada
/
iscaputzone,
istuturrone
Sentences
apu tentu una sconcorrada in su corru ’e su portellitu de magasinu
Etymon
srd.
Translations
French
coup de tête
English
butt (head)
Spanish
cabezazo
Italian
capata
German
Stoß mit dem Kopf.