abbrugiài, abbrugiàre , vrb: abbrujae,
abbrujare,
abbrusai,
abbrusare,
abbruxai,
abbruxare,
brugiare Definition
passare a fogu, calare a chinisu sa cosa; nau de su chi faet su fritu, sicare s’erba, su matedu modhe; pistidhire o ispirtire meda in sa carre; nàrrere male de s'àteru bogandhodhi fama mala a innóriu, fàere andhare male
Synonyms e antonyms
abbrajare,
abbruscare,
abburare,
afocazare
/
infamai,
innorare
Sentences
seus babbus sentza fillus, matas abbrugiadas ◊ mi parit ca pigu fragu de afracau: bolis biri ca si est abbrugiada sa cassarola chi tenis in su fogu?! ◊ in su padente abbrusau bi at solu morte e rosura ◊ nci ammancat peti chi s'abbrugit su pràngiu po asseliai is cosas!…
2.
su frius abbruxat is matas
3.
su soli abbruxat me in s'istadi
4.
sa língua tua abbruxat che fogu!
Etymon
srd.
Translations
French
brûler
English
to burn
Spanish
quemar
Italian
bruciare
German
verbrennen,
brennen.
abbrugiòre, abbrugiòri , nm: abbrujore,
abbruxore,
abbruxori,
brujore* Definition
su abbruxare, abbruxamentu, fogu, su pàrrere coment’e abbruxandho in sa carre
Synonyms e antonyms
budhiorza,
spultori
Translations
French
brûlure
English
soreness
Spanish
ardor
Italian
abbruciaménto,
brucióre
German
Verbrennung,
Brennen.
avampài, avampàre , vrb Definition
nau de fogu tenendho, fàere a fràmula manna, meda, arta
Synonyms e antonyms
acispare,
apampai
Etymon
itl.
Translations
French
prendre feu
English
to flare up
Spanish
arder
Italian
avvampare
German
brennen.
brujòre , nm: abbrugiore,
brusiore,
brusore,
bruxore,
bruxori Definition
coment'e cosa abbruxandho, chi ispirtit, siat ca dhue at fogu o fintzes ca, nau de cosa chi si papat o si bufat, in s'istògomo faet efetu chi giaet cuss'idea; in cobertantza, su diàulu
Synonyms e antonyms
budhiorza,
bruju 1,
pissiori,
spultori
/
bundhone,
diàbulu
Idioms
csn:
b. de coro, de istògomo = coràssiu, zenia de efetu chi faghent cosas chi si mànigant o chi si bufant a chie sufrit a s'istògomo, o fintzas candho si ndhe mànigat o bufat a tropu; su cobadhu de brusore = su cabadhu de su diàulu (su parapunta o, pro àtere, sa sennoredha segadidus o secapedes)
Sentences
custa cosa est che a su ratinzu: piús ratas e piús as mandhighinzu e piús ti s'airat su brujore ◊ su binu mi est faghindhe a brujore a s'istògomo
2.
sa saba mi at fatu a brusiore de coro
Etymon
srd.
Translations
French
brûlure
English
burning
Spanish
ardor
Italian
brucióre
German
Brennen.
brusiógnu, brusiónzu , nm Definition
su abbruxare is cosas, sa malesa, mescamente illimpiandho su logu po dhu amparare de is fogos de s'istade
Synonyms e antonyms
abbruxamentu,
brujadura
Etymon
srd.
Translations
French
brûlement
English
burning
Spanish
quema,
incendio
Italian
bruciaménto
German
Brennen.
carvonàre , vrb Definition
fàere o manigiare crabone
Sentences
sa sacheta la zughiat su babbu carvonendhe
Etymon
srd.
Translations
French
faire du charbon
English
to coal
Spanish
carbonear
Italian
fare il carbóne
German
Kohle brennen.
flammiài , vrb: aframiai*,
framiare Definition
fàere fràmula, fàere o èssere orrúbiu che fràmula de fogu; abbruxare is laores, nau de su sole candho est tropu forte
Synonyms e antonyms
irframmajare
/
aframatzare
2.
su locu est framiandhe dae s'atandha
Translations
French
s'embraser
English
to glow,
to redden
Spanish
llamear
Italian
fiammeggiare,
rosseggiare
German
aufflammen,
brennen.
irframmajàre , vrb Definition
bogare, fàere fràmula meda; coment'e pigare fogu, allúere, nau de persona, essire orrúbios in cara
Synonyms e antonyms
flammiai,
irframmiare
2.
bidendhe cudhu zòvanu, a sa pitzinna si li fit irframmajaa sa cara e unu tochedhu li aiat demozau sa petorra (G.Brocca)
Translations
French
s'embraser
English
to glow,
to redden
Spanish
llamear
Italian
fiammeggiare
German
aufflammen,
brennen.
piciài , vrb: (pi-ci-a-i) pissiai
pitziai,
pitziari Definition
prus che àteru s'efetu chi faet cosa chi punghet o chi abbruxat in sa carre; fintzes pigare cosa (esca) a buca coment'e bicandho; in cobertantza, nàrrere cosa, foedhos chi dispraxent, ofendhent
Synonyms e antonyms
pistidhire,
púnghere,
ispiciulare,
spurtiri
/
piticare
/
anniscai
/
dispiàchere
Sentences
su soli budhiu de s'istadi pítziat ◊ mi pítziat sa ferida
2.
su piscadori a lentza est abetendi chi su pisci pitzit ◊ su casu papadhu pítzia pítzia, ca no proit de su celu!
3.
is fuedhus avrincosus ferint e pítziant, ma a bortas faint prangi a chini dhus ghetat!
Etymon
ltn.
*pits
Translations
French
brûler
English
to burn,
to hurt
Spanish
quemar
Italian
scottare
German
brennen.
pistidhíre , vrb Definition
fàere pitzigore, abbruxore, fàere nàrrere pistidha! po cosa budhia o chi punghet o tastandho cosa pitzigorosa
Synonyms e antonyms
piciai,
pistidhare 1,
pistire,
spurtiri
Etymon
srd.
Translations
French
brûler
English
to burn
Spanish
quemar
Italian
scottare
German
brennen.
spultòri , nm: spurtori Definition
pistidhore de abbruxadura, de cosa chi punghet o ispirtit in sa carre; fintzes genia de pentzamentu, de gana, de presse de fàere calecuna cosa
Synonyms e antonyms
brujore,
budhiorza,
callentori,
pistidhore
/
furighedha,
furighíngiu,
pistighíngiu
Sentences
su spurtori podiat iscallai su ferru ◊ chi ti ses abbruxau, ponidí ispíritu ca ti ndi pigat su spurtori ◊ teniat spurtori a s'istògumu ca fiat sentza de papai
2.
tenera spultori cussu puru de andai
Etymon
srd.
Translations
French
brûlure
English
smarting
Spanish
ardor,
picor
Italian
brucióre
German
Brennen.
spurtíri , vrb: ispirtire* Definition
pistidhire in sa carre comente faet cosa budhia, su sole o àteru, ma fintzes comente faet cosighedha a punta che lana tostada o tètera, cosa arrasposa; giare ifadu, coment'e de cosa chi punghet o pistidhit in sa pedhe
Synonyms e antonyms
fríere,
ispitudhare,
ispitulare,
papai,
pistidhire,
piticare
Sentences
spurtit custu soli: seus in gennarxu e pareus in maju! ◊ notesta mi spurtiat custu pei, comenti dhu portu unfrau ◊ custu maglioni comenti mi tocat mi spurtit in su tzugu, ca sa pedhi est prus dilicada ◊ dhi spurtiat sa buca: fiat bíndhighi dis crocau
2.
funt is ingiustítzias chi ti spurtint
Surnames and Proverbs
prb:
a chini spurtit coit
Translations
French
démanger,
brûler
English
to itch,
to smart
Spanish
picar
Italian
dare prurito,
bruciare
German
jucken,
brennen.