ammedhàda , nf Definizione su amedhare Etimo srd.
ammedhadòre , agt, nm Definizione chi o chie amedhat Etimo srd.
ammedhadúra , nf Definizione su amedhare Etimo srd.
ammedhàe, ammedhài, ammedhàre amedhàre
ammedhàu amedhàdu
ammedhigàre amedhigàre
ammedhósicu , agt Definizione
chi faet amedhu, chi amedhat, chi dhi praghet sa cumpangia, a tènnere tratamentu, istare impare
Sinonimi e contrari
ammedhosu,
bodhianu,
cumpagnívile
| ctr.
agrestosu,
sirbonassu
Frasi
cussu no fit unu bichinau ammedhósicu e su chi beniat dae fora fit bidu che inimicu de mantènnere allargu
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sociable
Inglese
sociable
Spagnolo
sociable
Italiano
sociévole
Tedesco
gesellig.
ammedhósu , agt Definizione chi si afetzionat, betat istima deretu, chi faet amedhu Sinonimi e contrari ammedhósicu Etimo srd.
ammédhu amédhu
ammediadòri , agt Definizione chi faet essire médiu, macu Frasi mali ca no seu, cuss'unda ammediadora mi acabbat de istontonai Etimo srd.
ammediài , vrb Definizione fàere essire macu, médiu, badhinosu Sinonimi e contrari ammachiae, scimprai Frasi ti dongu una bussinada… ti ammédiu! Etimo srd.
ammediài 1 , vrb: ammeriai,
ammeriare,
mediai* Definizione
fàere su meigama, su meriedhu, abbarrare in s'umbra (nau pruschetotu de su bestiàmene) in tempus de basca
Sinonimi e contrari
acamai,
meliagrare
Frasi
sas belveghes fint ameriadas in sa corte ◊ is brebeis ammeriendi fiant cun sa conca una asuta de sa brenti de s'àtera ◊ ammério sa chedha in s'umbra de s'úmbulu ◊ daghi fiant ammeriandhe, Loisedhu si che fiat bénniu a inue fiaus noso
2.
arrumbullànt sentza de assébiu cumment'e unu crabu macu chi no iscít anchi ammediai!
Traduzioni
Francese
faire la sieste,
rester dans l'ombre
Inglese
to have a siesta,
to stay in the shadow
Spagnolo
sestear
Italiano
meriggiare,
stare all'ómbra
Tedesco
im Schatten Mittagsruhe halten.
ammeditzàre , vrb Definizione
cosire, betare tzàpulos a bestimentu segau
Sinonimi e contrari
aciapuai,
aconciai,
apuntroxai,
ataparatare,
atrapulai,
tzapugnire
Frasi
at una beste betza e teves bídere comente l'at ammeditzada!
Traduzioni
Francese
rapiécier
Inglese
to patch up
Spagnolo
remendar
Italiano
rattoppare
Tedesco
flicken.
ammedonàre , vrb Definizione pònnere s'imbidonu a s'orrobba Sinonimi e contrari imbidonai, inteterare Frasi fit bragandhe ca zuchiat sa camisa ammedonada a beculeris mannos Etimo srd.
ammèga amèga
ammegài, ammegàre amegài
ammègas, ammégu amèga
ammelài , vrb: ammelare 1, melai Definizione fàere a mele, isciúndhere in mele, indrucare cun su mele; su che abbarrare in su mele, nau fintzes in cobertantza po si lassare incantare Sinonimi e contrari immelai / indrucai, indurchire Frasi bi at durches chi si ammelant ◊ bi cheret mele puzoninu pro ammelare mossos ràntzigos! 2. a los intèndhere faedhendhe bi at de ndhe restare ammelados Etimo srd.
ammelài 1, ammelàre ammedàre
ammelàre 1 ammelài