aproégliu , nm: aproerju,
proégliu* Definizione
àteru númene, númene chi si ponet a befa
Sinonimi e contrari
allomíngiu,
annomíngiu,
imparanígiu,
impróveru,
paradíciu,
paranòmini,
zistru
Traduzioni
Francese
surnom,
dérision
Inglese
nickname,
derision
Spagnolo
apodo
Italiano
soprannóme,
diléggio
Tedesco
Spitzname,
Spott.
arréula , nf, nm: arréulu,
réula* Definizione
cosa chi si narat o chi si faet po pigare a bregúngia, fàere a befa a unu; genia de orroda cun campanedhas atacadas, de sonare in chida santa / pònniri s'arréulu a unu = pònnere sos frúschios
Sinonimi e contrari
allera,
atrecu,
befa,
bisera,
ciacota,
cionfra,
deleu,
dellezu,
dríngula,
iscàranu,
iséria,
mofa,
siera,
tzàntara
Traduzioni
Francese
dérision
Inglese
derision
Spagnolo
mofa
Italiano
derisióne
Tedesco
Verspottung.
befadúra , nf Sinonimi e contrari
befatzada,
befa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dérision
Inglese
derision
Spagnolo
mofa,
befa,
escarnio
Italiano
derisióne
Tedesco
Verspottung.
ciascónu , nm Definizione
su ciasconare
Sinonimi e contrari
bufonadura,
bufonu,
ciacota,
ciasca,
ciaschiamentu,
ciasconella,
inciascu
Frasi
totu su chi ti at nadu babbu tou l'as leadu a ciasconu: est tempus chi càmbies! ◊ est passadu su tempus aspru e duru subra de su mundhu pienu de ciasconu ◊ issos ant cumpresu su ciasconu e no ndhe tenent zelosia si ti apo nadu bellu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dérision,
plaisanterie
Inglese
derision
Spagnolo
escarnio,
mofa,
broma
Italiano
diléggio,
derisióne,
schérzo
Tedesco
Verspottung.
dellézu , nm: dilleju,
dillezu,
dilléziu Definizione
cosa chi si faet o si narat po bogare in bregúngia a unu / èssere, istare a dilléziu = istai mali meda de papai o de bistimentu, agiummai a befa, a arrisu de sa genti
Sinonimi e contrari
allera,
arréula,
atrecu,
befa,
bisera,
ciacota,
cionfra,
deleu,
dríngula,
inzenzu,
iscàranu,
iséria,
mofa,
siera
Frasi
sa crítica l'at fatu a dellezu! ◊ pro vívere a dellezu, innanti morta! ◊ l'ant leadu a inzenzu e dellezu
Etimo
itl.
dileggio
Traduzioni
Francese
dérision
Inglese
mockery
Spagnolo
escarnio,
mofa (f)
Italiano
irrisióne,
schérno
Tedesco
Hohn.
ilbàntidu , nm Definizione
male chi si narat de ccn. o de calecuna cosa chi si càrculat pagu, cosa chi ni narat a disprétziu, a menguamentu de valore o de cunsideru
Sinonimi e contrari
abbenzu,
ciascónu,
disdoru,
innóriu,
inzenzu,
malisprésciu,
tragàgiu
| ctr.
bàntidu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dérision
Inglese
derision
Spagnolo
escarnio
Italiano
diléggio
Tedesco
Verspottung.
innóriu , nm Definizione
totu su chi si narat o chi si faet a dannu e a bregúngia de s'àteru, cosa dhi leat o podet leare s'onore
Sinonimi e contrari
afrenta,
afrontu,
aggràbiu,
aggrau,
infamamentu,
inzenza
/
discréditu,
disdoru,
ilbàntidu,
sprannoru,
tragàgiu
Frasi
frades carrales no si dant innóriu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
outrage,
dérision
Inglese
scorn
Spagnolo
vilipendio,
afrenta
Italiano
vilipèndio,
schérno,
detrazióne,
diffamazióne
Tedesco
Hohn,
Verleumdung.
pidèdha, pidédhu , nf, nm: piredhu 2,
piriedha Definizione
genia de sonu coment'e tródhia (piru) chi si faet cun is lavras po befa contr'a ccn. e bòllere nàrrere chi si tenet un'idea contrària
Frasi
su capu itzerriàt a boxi manna "Saluto al Duce!" e totus arrespundiant "A noi!", a candu cun càncua pidedha puru ◊ dhus ant istérrius a iscorraciadas de pidedhus! ◊ su piciochedhu t'isfundat is origas cun d-unu pidedhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bruit vulgaire de mépris ou dérision
Inglese
raspberry
Spagnolo
pedorreta
Italiano
pernàcchia
Tedesco
furzähnliches Geräusch mit dem Mund.
réula , nf, nm: arréula,
réulu Definizione
cosa chi si narat o chi si faet po pigare a bregúngia, fàere a befa a unu; crufessone manna de ànimas de mortos chi nanca iant a essire addenote
Sinonimi e contrari
allera,
befa,
ciacota,
cionfra,
deleu,
dríngula,
iscàranu,
mofa,
siera
/
régula 1,
traigógiu
3.
is àturus fiant a réulu sentz'e isciri aundi andai
Etimo
itl.t
regola
Traduzioni
Francese
dérision,
foule de morts
Inglese
noisy derision,
a crowd of dead
Spagnolo
escarnio,
mofa,
procesión de muertos
Italiano
derisióne rumorósa,
schièra di mòrti
Tedesco
Spott,
Lemurenzug.