abbiàtzu , avb Definizione
cantu prima
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le plus tôt possible,
au plus tôt
Inglese
as soon as
Spagnolo
cuanto antes,
lo antes posible
Italiano
quanto prima
Tedesco
sobald wie möglich.
abbinài , vrb: abbinare Definizione
isciúndhere in o cun binu, betare binu a calecuna cosa (fintzes giare a bufare a un'animale po cura); bufare binu meda, su si giare a su binu, a bufare; nau de frutuàriu, guastare coment'e faendhosi a binu, aghedu; abbinare est fintzes a murigare su mustu in is cubones po no si aghedare su pígiu de pitzu de sa binatza
Sinonimi e contrari
afegare,
afegonare,
imbreacare,
infegare
Frasi
in s’atóngiu, su crabaxu chi teniat binu, abbinàt is crabas, mesu litru a totus
3.
custa figu niedha, si no est collida apenas tinghindhe, si prúdigat in su culatzu e si abbinat totu
Traduzioni
Francese
tremper dans le vin,
s’enivrer
Inglese
to rinse with vine
Spagnolo
mojar con vino,
emborracharse
Italiano
avvinare
Tedesco
Wein tränken.
abbrusciàre , vrb: abbrussare,
abbrutzai,
abbrutzare,
abbultzare,
abbursai,
abburtzai,
abburtzare Definizione
tocare su brúciu po connòschere su motu de s'artéria, su tochedhu de su coru; mòvere is bratzos, istrínghere cun is bratzos, cun is brúcios, a logos giare e istrínghere sa manu saludandho
Sinonimi e contrari
apulsai,
brucitai
/
anatare
Frasi
bengat, su dotori, a mi abburtzai! ◊ bi at dutore chi ti faghet sa retzeta e mancu ti abbrutzat ◊ mi abbultzo: su coro est martedhendhe ◊ pustis chi si l'at bene abbadiada l'abbrúsciat e fit débbile de motu
2.
Tzipirianu si nc'est ghetau a s'àcua: dhu bideis abbrutzendi? ◊ ndhe apo abbrussadu de àrbures, sempre a su piga e fala a segare sida a su bestiàmine!…
3.
aus annovau e abbursau is amigus partendu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tâter le pouls au poignet,
prendre le pouls
Inglese
to feel s.o.’s pulse
Spagnolo
tomar el pulso
Italiano
tastare il pólso
Tedesco
den Puls fühlen.
acanciofài , vrb Definizione
aferrare a pilos brigandho e iscudendho o fintzes pigare de mala manera; betare apare, totu a méschiu
Sinonimi e contrari
aciufai 1,
atzuntzudhare,
incabigliare,
tipiliare,
tipilire
Frasi
nosu iscioperendu e is crumirus andendu a trabballai: ma is féminas gei dhus iant acanciofaus, iant ispinniau fintzas s'autista!
2.
cumentzat s'esami e ge m'iant acanciofau: de dogn'arratza mi nd'iant fatu, fintzas acapiau a manus e a peis in d-una cadira!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se crêper le chignon
Inglese
to brawl
Spagnolo
andar a la greña
Italiano
accapigliarsi
Tedesco
sich raufen.
acódhu , avb, iscl: acollu 1 Definizione
est innòi, est bénniu, si bit
Sinonimi e contrari
addeallu,
allodhu,
midhu
Frasi
a s'arbeschidorza acodhos, sos piratas! (G.Sanna)◊ chie tenet dinaris de avassu, de los impiegare acolla s'ora! ◊ che passat una die, duas, tres… a candho acollu totu caratzadu! ◊ si chircas unu padronu, su padronu acollu inoghe!
Traduzioni
Francese
le voici,
le voilà
Inglese
here he is!
Spagnolo
¡helo aquí!
Italiano
èccolo!
Tedesco
Gastfreundschaft,
Heim.
addotorài, addotoràre , vrb Definizione
giare o pigare sa làurea, fàere a dutore, laureau; nau a disprétziu de unu, giare a bíere chi ischit totu issu, su si crèdere ischípiu meda
Traduzioni
Francese
décerner un diplôme,
obtenir son diplôme,
faire le pédant
Inglese
to graduate,
to air one’knowledge
Spagnolo
licenciarse,
titularse,
maestrear,
presumir de docto
Italiano
addottorarsi,
fare il saccènte
Tedesco
doktorieren,
den Besserwisser spielen.
aferritàre , vrb Definizione
fàere su marcu a ferru abbrigau a su bestiàmene maduru
Sinonimi e contrari
marcare
Frasi
in sos beranos pigaiant a montes pro aferritare su bestiàmine
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
marquer le bétail au fer rouge
Inglese
to brand
Spagnolo
marcar,
herrar
Italiano
marchiare
Tedesco
kennzeichnen.
agiobadúra , nf: giobadura Definizione
su allobare, nau mescamente de is boes acapiaos a su giuale
Sinonimi e contrari
agiobu,
agiuamentu,
cropadura,
giungidura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mise sous le joug
Inglese
yoking
Spagnolo
el enyugar
Italiano
aggiogaménto
Tedesco
Einspannen ins Joch.
allochélu , avb Definizione
allodhu in cudhane, adheni!
Sinonimi e contrari
alloncedhu,
billuchelu,
mianchelu,
millichelu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le voilà!
Inglese
here he is!
Spagnolo
¡helo aquí!
Italiano
èccolo!
Tedesco
hier ist er!
allódhu , avb, iscl: allollu Definizione
foedhu chi si narat, coment'e inditandho, po unu o calecuna cosa chi essit, si biet o benit totinduna
Sinonimi e contrari
achelu,
acodhu,
addeallu,
adhicoe,
ajallu,
edheà,
ellodhu,
lallodhu,
lalu,
midhu,
mirodhu
Frasi
allodhu, dh'apu biu s'istedhu brincadori! ◊ nosu iaus a bolli: pedia sa gràtzia, allodhu in pratza! ◊ mellus a narri "allodhu" che "alloncedhu" ◊ nomenau su molenti… allodhu presenti!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le voilà
Inglese
here he is!
Spagnolo
¡helo aquí!
Italiano
èccolo
Tedesco
hier ist er!
allondhédhu , avb Sinonimi e contrari
allodhu,
bidhu,
midhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le voilà
Inglese
here it is! (he)
Spagnolo
¡helo aquí!
Italiano
èccolo
Tedesco
hier ist er!
amèga , avb: ammegu,
ammega,
ammegas,
megas Definizione
megai de…, èssere faendho, acant'a fàere, apenas fata calecuna cosa / ammegas de mandhigare = sughestantu, in s'ora chi fit, o chi est, manighendhe
Frasi
ammegas de bènnere so in su mamentu
2.
proite tue, fizu de s'upa manna e de unu filu de lughe, ammega in s'oru de sa corona, cun sa làntia de su pensamentu già chircas e preguntas?
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être sur le point de…
Inglese
in the act of…
Spagnolo
mientras,
a punto de
Italiano
nell'atto di…
Tedesco
im Begriff zu.
amegài, amegàre , vrb: ammegai,
ammegare,
megai Definizione
èssere apunta a…, acanta a…, èssere faendho
Frasi
bàsciu chi faint su giru de totu sa bidha, no amegant de ndi torrai (A.Garau)◊ sa zente amegat de betare fiores ca est passendhe su santu
2.
amegat ca est istenteriau fendi sa missa, ca nci ponit ora e mesu, gopai vicàriu
Traduzioni
Francese
être sur le point de…
Inglese
to be going to…
Spagnolo
estar a punto depara,
estar
Italiano
stare per…,
èssere nell'atto di…
Tedesco
im Begriff sein zu.
ammustài , vrb: ammustare Definizione
catzigare, istrecare o mòlere s’àghina po fàere su mustu; aciúnghere mustu; piscare sa binatza a istrégiu (cofa) po che lassare iscolare su mustu innanti de dha prentzare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fouler le raisin
Inglese
to press grapes
Spagnolo
pisar la uva
Italiano
pigiare l'uva
Tedesco
die Trauben pressen.
Annunóu , nm Definizione
sa prima die de s'annu
Traduzioni
Francese
nouvel an,
le jour de l'an,
le premier de l'an
Inglese
new year's day
Spagnolo
Año Nuevo
Italiano
Capodanno
Tedesco
Neujahr.
apatentàdu , agt Definizione
chi tenet o at leau sa patente; nau cun tzacu, chi tenet calecuna calidade mala créschia meda, segura
2.
est unu parassita apatentadu, semper chentza fàghere nudha!
Traduzioni
Francese
qui a le permis de conduire
Inglese
licensed
Spagnolo
cualificado,
que posee el permiso de conducir,
redomado
Italiano
patentato
Tedesco
zugelassen,
mit Führerschein versehen.
arralatài , vrb: arrallatai,
arrelatai,
arrellatai,
arrelletari,
ralatai* Definizione
lígere o fàere una relata apitzu de calecuna chistione; istare a chistionu, foedhare cun àtere
Sinonimi e contrari
faedhare,
negossare
Frasi
eus ascurtau su chi at arralatau su Majori ◊ is fradis funt arrallatendu de custu fatu
2.
est in s'oru de s'enna arrelatendi cun su frabbotu ◊ cun chini fust arrellatandu, ca ti apu inténdiu? ◊ a arrallatai est bella, cussa, e a ponni in befa sa genti!
Traduzioni
Francese
faire le compte rendu,
référer
Inglese
to report
Spagnolo
relatar
Italiano
relazionare,
riferire
Tedesco
berichten.
arrastài , vrb: arrastare,
arrastari,
arrastrai,
rastai Definizione
andhare a s'arrastu de sa fera, pigare s'arrancu, fragare; sighire o pònnere aifatu de s'ormina, de is arrastos
Sinonimi e contrari
acarigai,
annajare,
annàsere,
fiagare,
isimare,
nuscai,
semare 1
/
addromare,
atratare,
ildarrastare,
orminare,
trateare
Frasi
su cani miu at arrastau sa perdixi ◊ recuias a domo arrastendhe sabores dae tesu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
flairer le gibier
Inglese
to scent game
Spagnolo
rastrear
Italiano
fiutare la selvaggina
Tedesco
wittern.
arregài , vrb: regrare Definizione
su si fàere sa regra, a regra, fàere sa rega; fintzes chistire, pònnere a parte
Sinonimi e contrari
allogae,
collire
2.
tenit su dinai arregau in su calàsciu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attraper le favus
Inglese
to make honeycomb
Spagnolo
hacerse panal
Italiano
farsi favo
Tedesco
die Honigwabe bilden.
arrodeàre , vrb: arrodiai,
arrodiare,
orrodeare,
rodiai Definizione
andhare a rodeu, a s’inghíria inghíria comente faet s’istore in s'ària, andhare in giru de innòi e de inní, istare a rodeu, su si pònnere a inghíriu de ccn., istare a su gira gira acanta a calecuna cosa abbaidandho po che dha furare o fintzes po fàere dannu; fintzes pònnere cosa coment’e fascadura po aguantare / andhare arródia arródia = bagamundai, abarrai andendi totu a ingíriu
Sinonimi e contrari
arrodare 1,
arrogliai,
inghirare
Frasi
si li fint arrodiados in giru curiosos de ischire ◊ sa zente est acudida e si est arrodeada in sa piata ◊ si che sunt mortos sos chi fint arrodeandhe contra a sa vida tua (N.Rubanu)◊ is carrogas funt arrodiendi in su celu ◊ is merxanis arrodiànt in circa de coberai su mandiari ◊ sa Terra arródiat a ingíriu de su Sobi
2.
candho at fatu sos chent'annos sa zente fit arrodiada a isse ◊ sos abbilastros sunt arrodiados a su mortorzu
3.
in cussa carrada, bècia e mali arrodiada, de binu no ndi abarrat!
Etimo
spn.
rodear
Traduzioni
Francese
circonvenir,
faire le tour
Inglese
to get round,
to siege
Spagnolo
rodear
Italiano
circuire,
girare attórno,
assediare
Tedesco
umlaufen,
belagern.