abbiàtzu , avb Definizione cantu prima Etimo srd. Traduzioni Francese le plus tôt possible, au plus tôt Inglese as soon as Spagnolo cuanto antes, lo antes posible Italiano quanto prima Tedesco sobald wie möglich.

abbinài , vrb: abbinare Definizione isciúndhere in o cun binu, betare binu a calecuna cosa (fintzes giare a bufare a un'animale po cura); bufare binu meda, su si giare a su binu, a bufare; nau de frutuàriu, guastare coment'e faendhosi a binu, aghedu; abbinare est fintzes a murigare su mustu in is cubones po no si aghedare su pígiu de pitzu de sa binatza Sinonimi e contrari afegare, afegonare, imbreacare, infegare Frasi in s’atóngiu, su crabaxu chi teniat binu, abbinàt is crabas, mesu litru a totus 3. custa figu niedha, si no est collida apenas tinghindhe, si prúdigat in su culatzu e si abbinat totu Traduzioni Francese tremper dans le vin, s’enivrer Inglese to rinse with vine Spagnolo mojar con vino, emborracharse Italiano avvinare Tedesco Wein tränken.

abbrusciàre , vrb: abbrussare, abbrutzai, abbrutzare, abbultzare, abbursai, abburtzai, abburtzare Definizione tocare su brúciu po connòschere su motu de s'artéria, su tochedhu de su coru; mòvere is bratzos, istrínghere cun is bratzos, cun is brúcios, a logos giare e istrínghere sa manu saludandho Sinonimi e contrari apulsai, brucitai / anatare Frasi bengat, su dotori, a mi abburtzai! ◊ bi at dutore chi ti faghet sa retzeta e mancu ti abbrutzat ◊ mi abbultzo: su coro est martedhendhe ◊ pustis chi si l'at bene abbadiada l'abbrúsciat e fit débbile de motu 2. Tzipirianu si nc'est ghetau a s'àcua: dhu bideis abbrutzendi? ◊ ndhe apo abbrussadu de àrbures, sempre a su piga e fala a segare sida a su bestiàmine!… 3. aus annovau e abbursau is amigus partendu Etimo srd. Traduzioni Francese tâter le pouls au poignet, prendre le pouls Inglese to feel s.o.’s pulse Spagnolo tomar el pulso Italiano tastare il pólso Tedesco den Puls fühlen.

acanciofài , vrb Definizione aferrare a pilos brigandho e iscudendho o fintzes pigare de mala manera; betare apare, totu a méschiu Sinonimi e contrari aciufai 1, atzuntzudhare, incabigliare, tipiliare, tipilire Frasi nosu iscioperendu e is crumirus andendu a trabballai: ma is féminas gei dhus iant acanciofaus, iant ispinniau fintzas s'autista! 2. cumentzat s'esami e ge m'iant acanciofau: de dogn'arratza mi nd'iant fatu, fintzas acapiau a manus e a peis in d-una cadira! Etimo srd. Traduzioni Francese se crêper le chignon Inglese to brawl Spagnolo andar a la greña Italiano accapigliarsi Tedesco sich raufen.

acódhu , avb, iscl: acollu 1 Definizione est innòi, est bénniu, si bit Sinonimi e contrari addeallu, allodhu, midhu Frasi a s'arbeschidorza acodhos, sos piratas! (G.Sanna)◊ chie tenet dinaris de avassu, de los impiegare acolla s'ora! ◊ che passat una die, duas, tres… a candho acollu totu caratzadu! ◊ si chircas unu padronu, su padronu acollu inoghe! Traduzioni Francese le voici, le voilà Inglese here he is! Spagnolo ¡helo aquí! Italiano èccolo! Tedesco Gastfreundschaft, Heim.

addotorài, addotoràre , vrb Definizione giare o pigare sa làurea, fàere a dutore, laureau; nau a disprétziu de unu, giare a bíere chi ischit totu issu, su si crèdere ischípiu meda Traduzioni Francese décerner un diplôme, obtenir son diplôme, faire le pédant Inglese to graduate, to air one’knowledge Spagnolo licenciarse, titularse, maestrear, presumir de docto Italiano addottorarsi, fare il saccènte Tedesco doktorieren, den Besserwisser spielen.

aferritàre , vrb Definizione fàere su marcu a ferru abbrigau a su bestiàmene maduru Sinonimi e contrari marcare Frasi in sos beranos pigaiant a montes pro aferritare su bestiàmine Etimo srd. Traduzioni Francese marquer le bétail au fer rouge Inglese to brand Spagnolo marcar, herrar Italiano marchiare Tedesco kennzeichnen.

agiobadúra , nf: giobadura Definizione su allobare, nau mescamente de is boes acapiaos a su giuale Sinonimi e contrari agiobu, agiuamentu, cropadura, giungidura Etimo srd. Traduzioni Francese mise sous le joug Inglese yoking Spagnolo el enyugar Italiano aggiogaménto Tedesco Einspannen ins Joch.

allochélu , avb Definizione allodhu in cudhane, adheni! Sinonimi e contrari alloncedhu, billuchelu, mianchelu, millichelu Etimo srd. Traduzioni Francese le voilà! Inglese here he is! Spagnolo ¡helo aquí! Italiano èccolo! Tedesco hier ist er!

allódhu , avb, iscl: allollu Definizione foedhu chi si narat, coment'e inditandho, po unu o calecuna cosa chi essit, si biet o benit totinduna Sinonimi e contrari achelu, acodhu, addeallu, adhicoe, ajallu, edheà, ellodhu, lallodhu, lalu, midhu, mirodhu Frasi allodhu, dh'apu biu s'istedhu brincadori! ◊ nosu iaus a bolli: pedia sa gràtzia, allodhu in pratza! ◊ mellus a narri "allodhu" che "alloncedhu" ◊ nomenau su molenti… allodhu presenti! Etimo srd. Traduzioni Francese le voilà Inglese here he is! Spagnolo ¡helo aquí! Italiano èccolo Tedesco hier ist er!

allondhédhu , avb Sinonimi e contrari allodhu, bidhu, midhu Etimo srd. Traduzioni Francese le voilà Inglese here it is! (he) Spagnolo ¡helo aquí! Italiano èccolo Tedesco hier ist er!

amèga , avb: ammegu, ammega, ammegas, megas Definizione megai de…, èssere faendho, acant'a fàere, apenas fata calecuna cosa / ammegas de mandhigare = sughestantu, in s'ora chi fit, o chi est, manighendhe Frasi ammegas de bènnere so in su mamentu 2. proite tue, fizu de s'upa manna e de unu filu de lughe, ammega in s'oru de sa corona, cun sa làntia de su pensamentu già chircas e preguntas? Etimo srd. Traduzioni Francese être sur le point de… Inglese in the act of… Spagnolo mientras, a punto de Italiano nell'atto di… Tedesco im Begriff zu.

amegài, amegàre , vrb: ammegai, ammegare, megai Definizione èssere apunta a…, acanta a…, èssere faendho Frasi bàsciu chi faint su giru de totu sa bidha, no amegant de ndi torrai (A.Garau)◊ sa zente amegat de betare fiores ca est passendhe su santu 2. amegat ca est istenteriau fendi sa missa, ca nci ponit ora e mesu, gopai vicàriu Traduzioni Francese être sur le point de… Inglese to be going to… Spagnolo estar a punto depara, estar Italiano stare per…, èssere nell'atto di… Tedesco im Begriff sein zu.

ammustài , vrb: ammustare Definizione catzigare, istrecare o mòlere s’àghina po fàere su mustu; aciúnghere mustu; piscare sa binatza a istrégiu (cofa) po che lassare iscolare su mustu innanti de dha prentzare Etimo srd. Traduzioni Francese fouler le raisin Inglese to press grapes Spagnolo pisar la uva Italiano pigiare l'uva Tedesco die Trauben pressen.

Annunóu , nm Definizione sa prima die de s'annu Traduzioni Francese nouvel an, le jour de l'an, le premier de l'an Inglese new year's day Spagnolo Año Nuevo Italiano Capodanno Tedesco Neujahr.

apatentàdu , agt Definizione chi tenet o at leau sa patente; nau cun tzacu, chi tenet calecuna calidade mala créschia meda, segura 2. est unu parassita apatentadu, semper chentza fàghere nudha! Traduzioni Francese qui a le permis de conduire Inglese licensed Spagnolo cualificado, que posee el permiso de conducir, redomado Italiano patentato Tedesco zugelassen, mit Führerschein versehen.

arralatài , vrb: arrallatai, arrelatai, arrellatai, arrelletari, ralatai* Definizione lígere o fàere una relata apitzu de calecuna chistione; istare a chistionu, foedhare cun àtere Sinonimi e contrari faedhare, negossare Frasi eus ascurtau su chi at arralatau su Majori ◊ is fradis funt arrallatendu de custu fatu 2. est in s'oru de s'enna arrelatendi cun su frabbotu ◊ cun chini fust arrellatandu, ca ti apu inténdiu? ◊ a arrallatai est bella, cussa, e a ponni in befa sa genti! Traduzioni Francese faire le compte rendu, référer Inglese to report Spagnolo relatar Italiano relazionare, riferire Tedesco berichten.

arrastài , vrb: arrastare, arrastari, arrastrai, rastai Definizione andhare a s'arrastu de sa fera, pigare s'arrancu, fragare; sighire o pònnere aifatu de s'ormina, de is arrastos Sinonimi e contrari acarigai, annajare, annàsere, fiagare, isimare, nuscai, semare 1 / addromare, atratare, ildarrastare, orminare, trateare Frasi su cani miu at arrastau sa perdixi ◊ recuias a domo arrastendhe sabores dae tesu Etimo srd. Traduzioni Francese flairer le gibier Inglese to scent game Spagnolo rastrear Italiano fiutare la selvaggina Tedesco wittern.

arregài , vrb: regrare Definizione su si fàere sa regra, a regra, fàere sa rega; fintzes chistire, pònnere a parte Sinonimi e contrari allogae, collire 2. tenit su dinai arregau in su calàsciu Etimo srd. Traduzioni Francese attraper le favus Inglese to make honeycomb Spagnolo hacerse panal Italiano farsi favo Tedesco die Honigwabe bilden.

arrodeàre , vrb: arrodiai, arrodiare, orrodeare, rodiai Definizione andhare a rodeu, a s’inghíria inghíria comente faet s’istore in s'ària, andhare in giru de innòi e de inní, istare a rodeu, su si pònnere a inghíriu de ccn., istare a su gira gira acanta a calecuna cosa abbaidandho po che dha furare o fintzes po fàere dannu; fintzes pònnere cosa coment’e fascadura po aguantare / andhare arródia arródia = bagamundai, abarrai andendi totu a ingíriu Sinonimi e contrari arrodare 1, arrogliai, inghirare Frasi si li fint arrodiados in giru curiosos de ischire ◊ sa zente est acudida e si est arrodeada in sa piata ◊ si che sunt mortos sos chi fint arrodeandhe contra a sa vida tua (N.Rubanu)◊ is carrogas funt arrodiendi in su celu ◊ is merxanis arrodiànt in circa de coberai su mandiari ◊ sa Terra arródiat a ingíriu de su Sobi 2. candho at fatu sos chent'annos sa zente fit arrodiada a isse ◊ sos abbilastros sunt arrodiados a su mortorzu 3. in cussa carrada, bècia e mali arrodiada, de binu no ndi abarrat! Etimo spn. rodear Traduzioni Francese circonvenir, faire le tour Inglese to get round, to siege Spagnolo rodear Italiano circuire, girare attórno, assediare Tedesco umlaufen, belagern.

«« Cerca di nuovo