atzaculitàre , vrb: atzucuritae,
tziculitare* Definizione
fàere tzaculitas, èssere a tzaculitas
Sinonimi e contrari
tzuluchitare
Traduzioni
Francese
avoir le hoquet
Inglese
to hiccup
Spagnolo
hipar
Italiano
singhiozzare
Tedesco
den Schluckauf haben.
atzipàre , vrb Definizione
aconciare su fogu ponendhodhoe bene is tzipas, is tzitzones
Sinonimi e contrari
abbibare,
achicai,
assissai,
ateneae,
atzipajare,
ischichinare,
scarrabbussonai
Frasi
est a s'atzipa atzipa duos mutzigones in su foghile
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
alimenter le feu
Inglese
to foment
Spagnolo
atizar el fuego
Italiano
fomentare,
alimentare il fuòco
Tedesco
das Feuer unterhalten.
bicài , vrb: abbicai,
bicare Definizione
pigare su papare cun su bicu, iscúdere, fèrrere cun su bicu; istare a su tasta tasta cosas de papare / bicai su casu = triballare su casu cun sa punta de sos pódhighes pro ndhe li fàghere essire su soru e pro l’allisiare
Sinonimi e contrari
bichitare,
isbicare,
ispiticulare,
pissulai
/
spribillonai
Frasi
mighi ti bicat, cussu pudhu!
2.
seis bichendu dogna cosa che guntruxus malus a satzai ◊ chini bicat fatuvatu no giaunat ◊ a mignanu est sèmpere bicanno e a ora de prànnere no dhi pigat fàmene! (P.La Croce)
Cognomi e Proverbi
prb:
pilloni chi no bicat at bicau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre avec le bec,
becqueter
Inglese
to peck a
Spagnolo
picotear,
picar
Italiano
beccare,
spilluzzicare
Tedesco
picken.
bichitàre , vrb Definizione
papare, arregòllere sa cosa cun su bicu
Sinonimi e contrari
abbicai,
biculitare,
ispidhuncare,
ispirtzulare,
pibitzuai
Frasi
calchi poforinu andhaiat onzi tantu a bichitare su trigu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre avec le bec,
becqueter,
picorer
Inglese
to peck
Spagnolo
picar,
picotear
Italiano
beccare
Tedesco
aufpicken.
billuchélu! , iscl Definizione
bih lu nche lu!
Sinonimi e contrari
alloncedhu,
millichelu
Traduzioni
Francese
le voilà
Inglese
therehe is (it)
Spagnolo
ahí está
Italiano
èccolo là
Tedesco
dort ist er!.
bragài , vrb: abbragare 1,
bragare Definizione
fàere braga, èssere cuntentone de una cosa, de sèi etotu, su si pigare a bàntidu o su si giare bàntidos
Sinonimi e contrari
lantarinare,
spamparrai
Frasi
fit bragandhe ca giuchiat sa camisa ammedonada a beculeris mannos ◊ una corròncia si che tzacat braghendhe in mesu de sos paones, bestida cun pumas de paone ◊ de su monte chi tenent ant resone a si ndhe bragare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire le m'as- tu-vu,
faire le fanfaron
Inglese
to boast
Spagnolo
hacer el fanfarrón
Italiano
spacconeggiare,
fare lo spocchióso
Tedesco
prahlen.
branculimbèsse , avb Definizione
a b. = a mercas in subra, a palas a terra: ctr. a mata a terra, a buca a terra / corcare, rúere a b.
Frasi
sos bratos de sos àrbores pariant bortàndhesi a branculimbesse de su gàrrigu de su nibe
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sur le dos
Inglese
supine
Spagnolo
decúbito supino
Italiano
supino
Tedesco
rücklings.
bravantài, bravantàre , vrb Definizione
fàere su brafanteri
Sinonimi e contrari
bravanteriai,
bravatonare,
ismagliatzare,
ladrare
Frasi
si est bravantau chi mi at basau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire le bravache,
se vanter
Inglese
to boast,
to brag
Spagnolo
jactarse
Italiano
braveggiare,
millantare
Tedesco
prahlen,
angeben.
bravatonàre , vrb Definizione
fàere su brafanteri
Sinonimi e contrari
bravantai,
bravatzare,
ismagliatzare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire le bravache
Inglese
to grag
Spagnolo
jactarse
Italiano
braveggiare
Tedesco
prahlen.
bruscàu , nm Definizione
tina o cobedina a fundhu cuadrau, de linna, po catzigare s'àghina e fintzes genia de mola a rullos móvios a orroda a manu (como a motore, fatu cun àteru materiale), sèmpere po mòlere s'àghina po dh'incubonare
Sinonimi e contrari
cracadolza
Frasi
po mòliri s'àxina manigiaus su bruscau, po dha prenciai sa prència
Terminologia scientifica
ans
Traduzioni
Francese
meule à écraser le raisin
Inglese
grindstone
Spagnolo
moledora
Italiano
màcina per uva
Tedesco
Traubenmühle.
búrgu , nm Definizione
fossu mannu e cofudu prenu de abba, in is errios
Sinonimi e contrari
corrovoni,
foxone,
gurgu 1,
pógiu
/
cdh. tisina
Frasi
su rivu in mesu de sas rocas format metas burgos, pojos e pischinas ◊ burgos de abbas límpias càmbiant in pischinas mortas
Etimo
ltn.
gurgus
Traduzioni
Francese
point le plus profond (d'un fleuve)
Inglese
river ditch
Spagnolo
hondonada
Italiano
tónfano
Tedesco
Tiefe im Fluß.
calcanzíle , nm: carcangili,
carcanzile,
cracagnile Definizione
sa parte de asegus, in is iscarpas, su giru a inghíriu de su cracàngiu, in pitzu de su tacone, s'ispronera
Sinonimi e contrari
bracangili
/
cdh. calcagnili
Frasi
s'óciu atentu connoschet s'imprenta de unu consumau carcanzile
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le derrière d'une chaussure
Inglese
heelside of the shoes
Spagnolo
talón
Italiano
parte posterióre della scarpa
Tedesco
hinterer Teil des Schuhes.
casèra , nf: caxera Definizione
logu o istugighedhu a pònnere casu; fintzes istabbilimentu inue si faet su casu
Frasi
bamas paschindhe ant linfas sintzeras, petas gustosas e lanas biancas chi dant vida a telarzos e caseras
2.
no che at prus ne caseras e ne butegas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
petit récipient pour le fromage râpé
Inglese
cheese-bowl
Spagnolo
quesera
Italiano
formaggièra
Tedesco
Käsedose.
casigiài , vrb: casizare Definizione
fàere a casu, fàere su casu
Terminologia scientifica
csu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire le fromage
Inglese
to make cheese
Spagnolo
hacer el queso,
quesear
Italiano
fare il formàggio
Tedesco
Käse bereiten.
chimbúnu , nm Definizione
de chimbe, unu: de una css. cantidade o mannària ispartzia in chimbe partes oguales, una
Frasi
su trigu si l'at collidu su mere pro iscontare chimbunos ◊ su podestade li at mandhadu sos carabbineris a domo pro l'istasire pagas misuras de trigu chi li depiat de chimbunu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le 20%
Inglese
twenty per cent
Spagnolo
20%
Italiano
il 20%
Tedesco
zwanzig Prozent.
coltína , nf: cortina,
cultina Definizione
sa pratza asuta de una mata, totu a inghíriu de su truncu inue orruet su frutu; s'umbra chi faent is matas, asuta; su frutu chi dhue orruet asuta de sa mata
Sinonimi e contrari
paltza,
prassàrgia,
pratzada
Modi di dire
csn:
fàghere sa c. a sas àrbures = limpiai asuta de is matas; èssere a cortina (nadu de unu frutu) = a meda, in terra
Frasi
est abbaidendhe sas fozas sicas e mortas suta de sa coltina ◊ sa pira ruet in sa cortina ◊ sa cortina no si collit comintzendhe dae mesu, ma dae alas de fora, a s'atenta
2.
sos àrbores fachent cortina ◊ in istiu cherent fatas sas cortinas pro agatare su logu netu a ndhe collire s'olia
3.
ndhe apo collidu una cortina de olia ◊ sa nughe bi est a cortina, in terra
Cognomi e Proverbi
smb:
Cortina
/
prb:
sa landhe falat a sa cortina
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le couvert d'un arbre
Inglese
Space under a tree
Spagnolo
lugar debajo de un árbol
Italiano
lo spàzio sótto una pianta
Tedesco
Schatten eines Baumes.
corrutàe, corrutài, corrutàre , vrb: acorrutare,
currutare Definizione
fàere su corrutu, pònnere su dolu po ccn., portare bestimentu de singiale po unu mortu
Frasi
coro meu istimadu, si andhas a Torinu ti corruto che mortu! ◊ at corrutadu sos mannos chi che li fint mortos ◊ si morzo innantis, corrútami tue! ◊ ses a conca falada pares currutandhe!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être en deuil,
prendre le deuil
Inglese
to be in mourning,
to go into mourning
Spagnolo
estar en duelo
Italiano
èssere in lutto,
méttere il lutto
Tedesco
Trauer tragen.
cuadretàrju , nm Definizione
operaju chi segat su ortigu a cuadros a dh'aprontare po fàere is tapos
Terminologia scientifica
prf
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ouvrier qui coupe le liège en carrés pour en faire des bouchons
Inglese
divider into squares
Spagnolo
obrero que corta el corcho en cuadros para tapones
Italiano
quadrettatóre
Tedesco
wer kariert.
dhu , prn: lu Definizione
prn. sing. (pl. dhos, dhus) de 3ˆ p. po inditare persona o cosa (de genia mascu) agiummai sèmpere manigiau a cumplementu ogetu, postu innanti e abbandha de su vrb. o apustis e totu a unu (enclíticu, fintzes paris cun àteru elementu enclíticu etotu)
Frasi
dhu biu, dhu fatzo, dhu càstiu, dhu conto ◊ su sardu cheret istudiau puru, po dhu lèzere e po dh'iscríere! ◊ fustei ge dhu iscít su mestieri chi fatzu! ◊ sa mama, abbratzandhedhu, dhi assutaiat sas làmbrigas ◊ bie tui, si ndhi connosches, de dhos avisae!
2.
Maistu, faedhos chellare! ◊ custa mammai iat istugiau in sa memória medas contos e fut dolosa contandhodhos chi pariat de dhos bívere in cussos tempos (I.Patta)◊ castiadidhus, comenti funt bellus!
Etimo
ltn.
illu(m)
Traduzioni
Francese
le
Inglese
him,
it,
them
Spagnolo
lo
Italiano
lo (pron.)
Tedesco
ihn,
es.
escabítu , nm Definizione
cosighedha fine bona a tènnere po allumiare su fogu
Sinonimi e contrari
chimuza,
frustigalla,
pampuzia
Traduzioni
Francese
substance pour allumer le feu
Inglese
tinder
Spagnolo
yesca
Italiano
ésca per accèndere il fuòco
Tedesco
Zunder.