atzaculitàre , vrb: atzucuritae, tziculitare* Definizione fàere tzaculitas, èssere a tzaculitas Sinonimi e contrari tzuluchitare Traduzioni Francese avoir le hoquet Inglese to hiccup Spagnolo hipar Italiano singhiozzare Tedesco den Schluckauf haben.

atzipàre , vrb Definizione aconciare su fogu ponendhodhoe bene is tzipas, is tzitzones Sinonimi e contrari abbibare, achicai, assissai, ateneae, atzipajare, ischichinare, scarrabbussonai Frasi est a s'atzipa atzipa duos mutzigones in su foghile Etimo srd. Traduzioni Francese alimenter le feu Inglese to foment Spagnolo atizar el fuego Italiano fomentare, alimentare il fuòco Tedesco das Feuer unterhalten.

bicài , vrb: abbicai, bicare Definizione pigare su papare cun su bicu, iscúdere, fèrrere cun su bicu; istare a su tasta tasta cosas de papare / bicai su casu = triballare su casu cun sa punta de sos pódhighes pro ndhe li fàghere essire su soru e pro l’allisiare Sinonimi e contrari bichitare, isbicare, ispiticulare, pissulai / spribillonai Frasi mighi ti bicat, cussu pudhu! 2. seis bichendu dogna cosa che guntruxus malus a satzai ◊ chini bicat fatuvatu no giaunat ◊ a mignanu est sèmpere bicanno e a ora de prànnere no dhi pigat fàmene! (P.La Croce) Cognomi e Proverbi prb: pilloni chi no bicat at bicau Etimo srd. Traduzioni Francese prendre avec le bec, becqueter Inglese to peck a Spagnolo picotear, picar Italiano beccare, spilluzzicare Tedesco picken.

bichitàre , vrb Definizione papare, arregòllere sa cosa cun su bicu Sinonimi e contrari abbicai, biculitare, ispidhuncare, ispirtzulare, pibitzuai Frasi calchi poforinu andhaiat onzi tantu a bichitare su trigu Etimo srd. Traduzioni Francese prendre avec le bec, becqueter, picorer Inglese to peck Spagnolo picar, picotear Italiano beccare Tedesco aufpicken.

billuchélu! , iscl Definizione bih lu nche lu! Sinonimi e contrari alloncedhu, millichelu Traduzioni Francese le voilà Inglese therehe is (it) Spagnolo ahí está Italiano èccolo là Tedesco dort ist er!.

bragài , vrb: abbragare 1, bragare Definizione fàere braga, èssere cuntentone de una cosa, de sèi etotu, su si pigare a bàntidu o su si giare bàntidos Sinonimi e contrari lantarinare, spamparrai Frasi fit bragandhe ca giuchiat sa camisa ammedonada a beculeris mannos ◊ una corròncia si che tzacat braghendhe in mesu de sos paones, bestida cun pumas de paone ◊ de su monte chi tenent ant resone a si ndhe bragare Etimo srd. Traduzioni Francese faire le m'as- tu-vu, faire le fanfaron Inglese to boast Spagnolo hacer el fanfarrón Italiano spacconeggiare, fare lo spocchióso Tedesco prahlen.

branculimbèsse , avb Definizione a b. = a mercas in subra, a palas a terra: ctr. a mata a terra, a buca a terra / corcare, rúere a b. Frasi sos bratos de sos àrbores pariant bortàndhesi a branculimbesse de su gàrrigu de su nibe Etimo srd. Traduzioni Francese sur le dos Inglese supine Spagnolo decúbito supino Italiano supino Tedesco rücklings.

bravantài, bravantàre , vrb Definizione fàere su brafanteri Sinonimi e contrari bravanteriai, bravatonare, ismagliatzare, ladrare Frasi si est bravantau chi mi at basau Etimo srd. Traduzioni Francese faire le bravache, se vanter Inglese to boast, to brag Spagnolo jactarse Italiano braveggiare, millantare Tedesco prahlen, angeben.

bravatonàre , vrb Definizione fàere su brafanteri Sinonimi e contrari bravantai, bravatzare, ismagliatzare Etimo srd. Traduzioni Francese faire le bravache Inglese to grag Spagnolo jactarse Italiano braveggiare Tedesco prahlen.

bruscàu , nm Definizione tina o cobedina a fundhu cuadrau, de linna, po catzigare s'àghina e fintzes genia de mola a rullos móvios a orroda a manu (como a motore, fatu cun àteru materiale), sèmpere po mòlere s'àghina po dh'incubonare Sinonimi e contrari cracadolza Frasi po mòliri s'àxina manigiaus su bruscau, po dha prenciai sa prència Terminologia scientifica ans Traduzioni Francese meule à écraser le raisin Inglese grindstone Spagnolo moledora Italiano màcina per uva Tedesco Traubenmühle.

búrgu , nm Definizione fossu mannu e cofudu prenu de abba, in is errios Sinonimi e contrari corrovoni, foxone, gurgu 1, pógiu / cdh. tisina Frasi su rivu in mesu de sas rocas format metas burgos, pojos e pischinas ◊ burgos de abbas límpias càmbiant in pischinas mortas Etimo ltn. gurgus Traduzioni Francese point le plus profond (d'un fleuve) Inglese river ditch Spagnolo hondonada Italiano tónfano Tedesco Tiefe im Fluß.

calcanzíle , nm: carcangili, carcanzile, cracagnile Definizione sa parte de asegus, in is iscarpas, su giru a inghíriu de su cracàngiu, in pitzu de su tacone, s'ispronera Sinonimi e contrari bracangili / cdh. calcagnili Frasi s'óciu atentu connoschet s'imprenta de unu consumau carcanzile Etimo srd. Traduzioni Francese le derrière d'une chaussure Inglese heelside of the shoes Spagnolo talón Italiano parte posterióre della scarpa Tedesco hinterer Teil des Schuhes.

casèra , nf: caxera Definizione logu o istugighedhu a pònnere casu; fintzes istabbilimentu inue si faet su casu Frasi bamas paschindhe ant linfas sintzeras, petas gustosas e lanas biancas chi dant vida a telarzos e caseras 2. no che at prus ne caseras e ne butegas Etimo srd. Traduzioni Francese petit récipient pour le fromage râpé Inglese cheese-bowl Spagnolo quesera Italiano formaggièra Tedesco Käsedose.

casigiài , vrb: casizare Definizione fàere a casu, fàere su casu Terminologia scientifica csu Etimo srd. Traduzioni Francese faire le fromage Inglese to make cheese Spagnolo hacer el queso, quesear Italiano fare il formàggio Tedesco Käse bereiten.

chimbúnu , nm Definizione de chimbe, unu: de una css. cantidade o mannària ispartzia in chimbe partes oguales, una Frasi su trigu si l'at collidu su mere pro iscontare chimbunos ◊ su podestade li at mandhadu sos carabbineris a domo pro l'istasire pagas misuras de trigu chi li depiat de chimbunu Etimo srd. Traduzioni Francese le 20% Inglese twenty per cent Spagnolo 20% Italiano il 20% Tedesco zwanzig Prozent.

coltína , nf: cortina, cultina Definizione sa pratza asuta de una mata, totu a inghíriu de su truncu inue orruet su frutu; s'umbra chi faent is matas, asuta; su frutu chi dhue orruet asuta de sa mata Sinonimi e contrari paltza, prassàrgia, pratzada Modi di dire csn: fàghere sa c. a sas àrbures = limpiai asuta de is matas; èssere a cortina (nadu de unu frutu) = a meda, in terra Frasi est abbaidendhe sas fozas sicas e mortas suta de sa coltina ◊ sa pira ruet in sa cortina ◊ sa cortina no si collit comintzendhe dae mesu, ma dae alas de fora, a s'atenta 2. sos àrbores fachent cortina ◊ in istiu cherent fatas sas cortinas pro agatare su logu netu a ndhe collire s'olia 3. ndhe apo collidu una cortina de olia ◊ sa nughe bi est a cortina, in terra Cognomi e Proverbi smb: Cortina / prb: sa landhe falat a sa cortina Etimo srd. Traduzioni Francese le couvert d'un arbre Inglese Space under a tree Spagnolo lugar debajo de un árbol Italiano lo spàzio sótto una pianta Tedesco Schatten eines Baumes.

corrutàe, corrutài, corrutàre , vrb: acorrutare, currutare Definizione fàere su corrutu, pònnere su dolu po ccn., portare bestimentu de singiale po unu mortu Frasi coro meu istimadu, si andhas a Torinu ti corruto che mortu! ◊ at corrutadu sos mannos chi che li fint mortos ◊ si morzo innantis, corrútami tue! ◊ ses a conca falada pares currutandhe! Etimo srd. Traduzioni Francese être en deuil, prendre le deuil Inglese to be in mourning, to go into mourning Spagnolo estar en duelo Italiano èssere in lutto, méttere il lutto Tedesco Trauer tragen.

cuadretàrju , nm Definizione operaju chi segat su ortigu a cuadros a dh'aprontare po fàere is tapos Terminologia scientifica prf Etimo srd. Traduzioni Francese ouvrier qui coupe le liège en carrés pour en faire des bouchons Inglese divider into squares Spagnolo obrero que corta el corcho en cuadros para tapones Italiano quadrettatóre Tedesco wer kariert.

dhu , prn: lu Definizione prn. sing. (pl. dhos, dhus) de 3ˆ p. po inditare persona o cosa (de genia mascu) agiummai sèmpere manigiau a cumplementu ogetu, postu innanti e abbandha de su vrb. o apustis e totu a unu (enclíticu, fintzes paris cun àteru elementu enclíticu etotu) Frasi dhu biu, dhu fatzo, dhu càstiu, dhu conto ◊ su sardu cheret istudiau puru, po dhu lèzere e po dh'iscríere! ◊ fustei ge dhu iscít su mestieri chi fatzu! ◊ sa mama, abbratzandhedhu, dhi assutaiat sas làmbrigas ◊ bie tui, si ndhi connosches, de dhos avisae! 2. Maistu, faedhos chellare! ◊ custa mammai iat istugiau in sa memória medas contos e fut dolosa contandhodhos chi pariat de dhos bívere in cussos tempos (I.Patta)◊ castiadidhus, comenti funt bellus! Etimo ltn. illu(m) Traduzioni Francese le Inglese him, it, them Spagnolo lo Italiano lo (pron.) Tedesco ihn, es.

escabítu , nm Definizione cosighedha fine bona a tènnere po allumiare su fogu Sinonimi e contrari chimuza, frustigalla, pampuzia Traduzioni Francese substance pour allumer le feu Inglese tinder Spagnolo yesca Italiano ésca per accèndere il fuòco Tedesco Zunder.

«« Cerca di nuovo