frullanàre , vrb Definizione
messare fenu a frullana
Sinonimi e contrari
farciae
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faucher le foin
Inglese
to scythe
Spagnolo
segar,
cortar el heno
Italiano
falciare il fièno
Tedesco
heuen.
giungidúra , nf: zunghidura Definizione
su giúnghere is boes
Sinonimi e contrari
agiobadura,
agiuamentu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mise sous le joug
Inglese
yoking
Spagnolo
el uncir
Italiano
aggiogaménto
Tedesco
Einspannen ins Joch.
incabigliàre , vrb rfl Definizione
aferrare a pilos s'unu a s'àteru, tirandho, gherrandho; betare apare is pilos
Sinonimi e contrari
acanciofai,
aciufai 1,
atzuntzudhare,
tipiliare,
tipilire
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
se crêper le chignon
Inglese
to brawl
Spagnolo
agarrarse del moño
Italiano
accapigliarsi
Tedesco
sich raufen.
incràs , avb: uncràs Definizione
sa die apustis de una die calesiògiat, difatu
Sinonimi e contrari
cras
Frasi
sa die nono, ma s'incràs fint andhados ◊ Micheledhu est arrenésciu a biri su mari isceti s’incràs ◊ s'incràs dh'at fuedhada ◊ s'incràs est andhadu pro faedhare cun s'inzenieri
Terminologia scientifica
tpc
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le lendemain
Inglese
the day after
Spagnolo
el día siguiente
Italiano
indomani
Tedesco
Morgen.
inghiràre , vrb: inghiriare,
ingiriai,
irghiriare Definizione
pònnere in mesu una cosa o a unu (fintzes po dhu cassare, po dhu bínchere de ccn. manera) o istare a inghíriu, passare a inghíriu; fàere su giru, passare de un'àtera parte po lòmpere a unu tretu, a unu logu; abbarrare andhandho e torrandho, in giru, po bíere, o fintzes perdendho tempus
Sinonimi e contrari
acircai,
afurriare,
arrodeare,
incircai,
mobietai,
vorriare,
zirare
/
aggrucare,
atraessare,
inghiriotare
Frasi
falat sa néula de sa sorte inghirandhe sas élighes ◊ sa tràbila de s'impinnu l'at fata inghiriare a intundhu de sa créjia ◊ burrincu est abbituau a ingiriai in sa mola ◊ si ant inghiradu a nois in mesu ◊ sa famíllia s'inghiriabat su focu ◊ los at inghiriados su fogu, azummai che los aiat brusiados in mesu ◊ si l'ant inghiriadu fintzas chi che l'ant cumbintu ◊ fit fachendhe carchi zestru chin sas manos irghiriandhe a fúrriu de su fochile ◊ sos carabbineris l'ant inghiriadu e tentu ◊ soe afrebbada: mi depet èssere inghiriandhe s'ifruéntzia!◊ a s'impudhile nos fit inghiriandhe su sonnu
2.
bae e inghíria ca inoghe no faghet a colare! ◊ sa carrela fit irfossada, no faghiat a colare e semus inghiriados de s'àtera bandha
3.
in su monte ant cumintzau a inghiriare pro godire s'àghera frisca ◊ a su síndhigu li ant fatu inghiriare totu s'iscola noa ◊ su logu inghiriadilu totu a bídere si est bonu d'erba! ◊ ite ses inghiriendhe ancora inoghe e no andhas a su cumandhu?! ◊ bi lis namus e mutu: abbite istamus inghiriendhe?!
4.
gei ndi at a portai de àngius ingiriaus, cussu, candu at a morri!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
entourer,
faire le tour
Inglese
to surround,
to trick,
to do one's rounds,
to search
Spagnolo
rodear
Italiano
circondare,
attorniare,
contornare,
circüire,
fare il giro,
perlustrare
Tedesco
umgeben,
umringen,
umgarnen,
umlaufen,
absuchen.
inlutài, inlutàre , vrb rfl Definizione
pònnere su dolu, bestire a dolu, po unu mortu
Sinonimi e contrari
allutare,
lutare 2
| ctr.
slutai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre le deuil
Inglese
to go into mourning
Spagnolo
enlutar
Italiano
méttere,
portare il lutto
Tedesco
Trauer tragen.
insolfatàre , vrb Definizione
meighinare sa bide a solfatu
Sinonimi e contrari
surfatai
Traduzioni
Francese
sulfater le vignes
Inglese
to copper
Spagnolo
aplicar el cobre
Italiano
ramare
Tedesco
bespritzen mit Kupfervitriol.
intitulài, intitulàre , vrb Definizione
pònnere su títulu, pònnere su númene de calecuna persona de importu a un'òpera, a un'orruga o àteru
Sinonimi e contrari
dedicai
Frasi
custas arrugas dhas ant intituladas a genti chi no s'iscít mancu a chini est e chi no nci apodhat nudha cun nosu Sardus ◊ cust'iscola dh'ant intitulada a Leonora de Arborea
Traduzioni
Francese
donner un titre,
donner le nom (de qqn)
Inglese
to entitle
Spagnolo
intitular
Italiano
intitolare
Tedesco
betiteln.
irdarcilàe , vrb: isarchilare,
isaschilare,
isaschilai Definizione
iscadranchilare is animales, segare su cadranchile (po fàere dannu); fintzes atzopiare, segare a iscambadura
Sinonimi e contrari
iscarronare,
scadracilai,
scardanchinare,
scarracillai,
scarrengibai
/
assopiai
Frasi
pro dispetu, tziu Matiu aiat isarchiladu duas bacas a tziu Batista
2.
Zubanne su craparju est totu bida topu, isarchilau, a baculedhu ◊ pacubene meu, fipo tzopu, isarchilatu!
3.
sas cambas de sos funnos istrempaiant a terra chin d-unu tzocu búitu, isarchilatas dae sa urvajola
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
couper le jarret
Inglese
to cut the hocks
Spagnolo
desjarretar
Italiano
sgarrettare
Tedesco
die Hachsen durchschneiden.
irforticàre , vrb: irfurticare Definizione
bogare o istacare su ortigu de is matas de su suérgiu (de su truncu)
Sinonimi e contrari
idortigari,
isgurticiare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
détacher de l'arbre le liège
Inglese
to remove cork
Spagnolo
descorchar
Italiano
disugherare
Tedesco
entkorken.
irfrenàre , vrb: isfrenare Definizione
pigare e trantzire, lassare andhare su frenu; istare, andhare, fàere chentza régula, coment'e chentza frenos
Sinonimi e contrari
| ctr.
frenae
Traduzioni
Francese
ôter le frein
Inglese
to release the brake on
Spagnolo
desatar
Italiano
sfrenare
Tedesco
die Bremse lösen,
entfesseln.
irgranzàre , vrb: isgrangiare,
isgranzare,
sgrangiai Definizione
seberare, bogare su pódhine grussu de sa farra cun su sedatzu largu: est sa primu manu de sa sedatzadura / sedatu de i. = fatu de pilu largu pro sa sedatadura de sa prima manu
Sinonimi e contrari
grangiai,
ingrangiai,
irghilinzonare
Frasi
cun su sedatu russu si leaiat sa farina a l'isgranzare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
séparer le son du froment
Inglese
to pull bran apart
Spagnolo
cerner
Italiano
separare la crusca
Tedesco
die Kleie trennen.
iscampiàre , vrb Definizione
andhare o essire a bíere, o fintzes po si giare a bíere (nau de s'aera, ispalatare, iscrarire); bíere de atesu / iscàmpia sa conca! = boga sa conca!, incàradi a bídere!
Sinonimi e contrari
acarare,
acerare,
acherare,
acontrare,
acrarare,
afacare,
bídere,
cumparire,
essire,
imbraconare,
incarai,
inciarare,
ingiarare
/
ispalaciae
Frasi
si est aperta sa zanna e tandho est iscampiada issa ◊ erisero est iscampiada un'ànima dolimorjosa a mi nàrrere de bènnere ◊ sas crocas iscàmpiant apenas cumintzat a pròghere ◊ su sole onzi tantu iscampiabat dae palas de sas nues ◊ ti torras a iscampiare e ti amus a dare sa risposta ◊ si s'aera s'iscàmpiat in bonu essimus
2.
mai in sa vida si torret a iscampiare! ◊ mai s’iscàmpiet su triballu: como mi paso! ◊ las ant iscampiadas dae tesu, a issas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se montrer,
apercevoir dans le lointain
Inglese
to lean out,
to perceive in the distance
Spagnolo
asomarse,
divisar
Italiano
affacciarsi,
scòrgere da lontano
Tedesco
sich zeigen,
erblicken.
iscavacàre , vrb: iscovacare,
iscovecai,
iscovecare,
iscovocare,
scobercai Definizione
pigare o tròchere su covecu, tròchere su chi serbit po carragiare, furriare ccn. cosa a s'àtera parte
Sinonimi e contrari
furriai,
iscopercare,
iscucuzare,
isfianzare,
istavacare
| ctr.
cavacai
Frasi
lu chircaiant a pedra iscovacada
Traduzioni
Francese
découvrir,
ôter le couvercle
Inglese
to take off the lid of
Spagnolo
destapar
Italiano
scoperchiare
Tedesco
abdecken.
iscedàu , iscl, agt: isciarau,
scedau* Definizione
foedhu chi si narat mescamente lastimandho a unu po dannu o àteru motivu
Sinonimi e contrari
deldiciadu,
dirgrassiadu,
mabassortau,
malafadau,
malafortunau,
míseru
/
scurixedhu!,
siscuru!
Frasi
a cussu, iscedau, no dh'ant betau sabi a conca!
Traduzioni
Francese
le pauvre!
Inglese
needy,
poor thing
Spagnolo
pobre,
pobrecillo
Italiano
poverino
Tedesco
arm,
unglücklich.
ischèra , nf Definizione
su tziringone chi si ponet po anniscai su pische, is nassas
Sinonimi e contrari
tzirringoni
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
lombric pour amorcer le poisson
Inglese
bait
Spagnolo
lombriz puesto para cebo
Italiano
lombrico per ésca
Tedesco
Köderwurm.
ischerbicàre , vrb: ischerbigare,
ischervicare,
ischervigare,
ischervixare,
iscrebigare 1 Definizione
segare sa mola de su tzugu, iscúdere su pistidhu a terra; andhare peri su logu (nau cun tzacu), andhare male, currendho de pòdere orrúere, bagamundhare de unu logu a s'àteru / logu ue si b'ischérvigat sa craba = malu, trotu meda chi no fait a dhui passai
Sinonimi e contrari
igerbedhare,
isperrumare,
ispistidhare,
issuludrare,
scerbedhai,
scerbigai
Frasi
l'aiant agatadu ischervijadu ca su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ chene nos ischervicare, nche colaimus in mesu de gurutinos e astrintòglios
2.
no bi at bisonzu chi l'ingote, sa mente mia, pro ischervigare (G.Ruju)◊ cussa boza tenza de m'ischervigare, cantu tenzo boza de cussa cosa! ◊ e a ue si ch'est ischerbigadu, cust'àinu, chi no lu poto agatare?! ◊ chi si esseret ischerbicau isse, a chircare! ◊ su tazu si ch'est ischerbicau dae su trèmene a s'abba ◊ cussos bolliant giuntos apare a giuale de figu e iscrebigados, gente deasi!…
Etimo
ltn.
*excervicare
Traduzioni
Francese
se casser le cou
Inglese
to run helter-skelter,
to break one's scruff
Spagnolo
romper el pescuezo,
abalanzarse
Italiano
fratturarsi la collòttola,
scapicollarsi
Tedesco
sich den Nacken brechen,
Hals über Kopf hinunterstürzen.
ischitíre , vrb Definizione
pigare o seberare cucu o paris e bogare in duos a s'ingrundha donniunu unu tanti de pódhighes (chi faent a suma unu númeru cucu o paris) po bíere a chie tocat una cosa (binchet chie at intzertau sa categoria chi at isceberau), po cumenciare su giogu o àteru, decídere a chie tocat calecuna cosa
Frasi
ischitimus a bídere a chie tocat a comintzare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
établir à qui est le tour dans un jeu
Inglese
to make deciding game
Spagnolo
sortear
Italiano
fare lo sparéggio
Tedesco
den Entscheidungskampf ausfechten.
isciuliài , vrb: isciuriai,
issuliare,
isuliare,
sciuliai Definizione
fàere fuire sa musca, is pigiones, is pudhas giagarandhodhos; pesare a bolare / isuliàresi de una cosa = fàgherendhe a mancu, istaresindhe
Sinonimi e contrari
agegherai,
assuidae,
insaltiare,
isciugare,
isfraitzare,
ispabuciare,
ispajare,
isvalostiare,
salargiare,
sciumiai
Frasi
sos puzones in binza, candho intendhent su mere issuliendhe sunt cunvintos chi est a los cramare! ◊ corvos no che ndhe poto isuliare dae sa figu mia…
2.
a s'achicada de sos asprones, sos cadhos sunt tucados a bolu isuliendhe prúere ◊ sa palla nci dh'at isciuliada su bentu
3.
lu cherzo ischire: no mi ndhe poto isuliare!
Traduzioni
Francese
chasser le volatiles
Inglese
to drive away the birds
Spagnolo
espantar
Italiano
scacciare via
Tedesco
verscheuchen.
iscodrignàre , vrb: iscudrignare,
scuadrignai Definizione
fàere una genia de proa, abbaidare, averguare o cricare cosa a fine a fine
Sinonimi e contrari
asaminai,
iscudrigare,
iscumpassare,
palmizare
Frasi
est iscudrignendhe su trabagliadore
Etimo
ctl., spn.
escodrinyar
Traduzioni
Francese
scruter,
dépouiller le scrutin
Inglese
to scan,
to scrutinize
Spagnolo
escudriñar
Italiano
scrutare,
scrutinare
Tedesco
beobachten,
zählen.