frullanàre , vrb Definizione messare fenu a frullana Sinonimi e contrari farciae Etimo srd. Traduzioni Francese faucher le foin Inglese to scythe Spagnolo segar, cortar el heno Italiano falciare il fièno Tedesco heuen.

giungidúra , nf: zunghidura Definizione su giúnghere is boes Sinonimi e contrari agiobadura, agiuamentu Etimo srd. Traduzioni Francese mise sous le joug Inglese yoking Spagnolo el uncir Italiano aggiogaménto Tedesco Einspannen ins Joch.

incabigliàre , vrb rfl Definizione aferrare a pilos s'unu a s'àteru, tirandho, gherrandho; betare apare is pilos Sinonimi e contrari acanciofai, aciufai 1, atzuntzudhare, tipiliare, tipilire Etimo itl. Traduzioni Francese se crêper le chignon Inglese to brawl Spagnolo agarrarse del moño Italiano accapigliarsi Tedesco sich raufen.

incràs , avb: uncràs Definizione sa die apustis de una die calesiògiat, difatu Sinonimi e contrari cras Frasi sa die nono, ma s'incràs fint andhados ◊ Micheledhu est arrenésciu a biri su mari isceti s’incràs ◊ s'incràs dh'at fuedhada ◊ s'incràs est andhadu pro faedhare cun s'inzenieri Terminologia scientifica tpc Etimo srd. Traduzioni Francese le lendemain Inglese the day after Spagnolo el día siguiente Italiano indomani Tedesco Morgen.

inghiràre , vrb: inghiriare, ingiriai, irghiriare Definizione pònnere in mesu una cosa o a unu (fintzes po dhu cassare, po dhu bínchere de ccn. manera) o istare a inghíriu, passare a inghíriu; fàere su giru, passare de un'àtera parte po lòmpere a unu tretu, a unu logu; abbarrare andhandho e torrandho, in giru, po bíere, o fintzes perdendho tempus Sinonimi e contrari acircai, afurriare, arrodeare, incircai, mobietai, vorriare, zirare / aggrucare, atraessare, inghiriotare Frasi falat sa néula de sa sorte inghirandhe sas élighes ◊ sa tràbila de s'impinnu l'at fata inghiriare a intundhu de sa créjia ◊ burrincu est abbituau a ingiriai in sa mola ◊ si ant inghiradu a nois in mesu ◊ sa famíllia s'inghiriabat su focu ◊ los at inghiriados su fogu, azummai che los aiat brusiados in mesu ◊ si l'ant inghiriadu fintzas chi che l'ant cumbintu ◊ fit fachendhe carchi zestru chin sas manos irghiriandhe a fúrriu de su fochile ◊ sos carabbineris l'ant inghiriadu e tentu ◊ soe afrebbada: mi depet èssere inghiriandhe s'ifruéntzia!◊ a s'impudhile nos fit inghiriandhe su sonnu 2. bae e inghíria ca inoghe no faghet a colare! ◊ sa carrela fit irfossada, no faghiat a colare e semus inghiriados de s'àtera bandha 3. in su monte ant cumintzau a inghiriare pro godire s'àghera frisca ◊ a su síndhigu li ant fatu inghiriare totu s'iscola noa ◊ su logu inghiriadilu totu a bídere si est bonu d'erba! ◊ ite ses inghiriendhe ancora inoghe e no andhas a su cumandhu?! ◊ bi lis namus e mutu: abbite istamus inghiriendhe?! 4. gei ndi at a portai de àngius ingiriaus, cussu, candu at a morri!… Etimo srd. Traduzioni Francese entourer, faire le tour Inglese to surround, to trick, to do one's rounds, to search Spagnolo rodear Italiano circondare, attorniare, contornare, circüire, fare il giro, perlustrare Tedesco umgeben, umringen, umgarnen, umlaufen, absuchen.

inlutài, inlutàre , vrb rfl Definizione pònnere su dolu, bestire a dolu, po unu mortu Sinonimi e contrari allutare, lutare 2 | ctr. slutai Etimo srd. Traduzioni Francese prendre le deuil Inglese to go into mourning Spagnolo enlutar Italiano méttere, portare il lutto Tedesco Trauer tragen.

insolfatàre , vrb Definizione meighinare sa bide a solfatu Sinonimi e contrari surfatai Traduzioni Francese sulfater le vignes Inglese to copper Spagnolo aplicar el cobre Italiano ramare Tedesco bespritzen mit Kupfervitriol.

intitulài, intitulàre , vrb Definizione pònnere su títulu, pònnere su númene de calecuna persona de importu a un'òpera, a un'orruga o àteru Sinonimi e contrari dedicai Frasi custas arrugas dhas ant intituladas a genti chi no s'iscít mancu a chini est e chi no nci apodhat nudha cun nosu Sardus ◊ cust'iscola dh'ant intitulada a Leonora de Arborea Traduzioni Francese donner un titre, donner le nom (de qqn) Inglese to entitle Spagnolo intitular Italiano intitolare Tedesco betiteln.

irdarcilàe , vrb: isarchilare, isaschilare, isaschilai Definizione iscadranchilare is animales, segare su cadranchile (po fàere dannu); fintzes atzopiare, segare a iscambadura Sinonimi e contrari iscarronare, scadracilai, scardanchinare, scarracillai, scarrengibai / assopiai Frasi pro dispetu, tziu Matiu aiat isarchiladu duas bacas a tziu Batista 2. Zubanne su craparju est totu bida topu, isarchilau, a baculedhu ◊ pacubene meu, fipo tzopu, isarchilatu! 3. sas cambas de sos funnos istrempaiant a terra chin d-unu tzocu búitu, isarchilatas dae sa urvajola Etimo srd. Traduzioni Francese couper le jarret Inglese to cut the hocks Spagnolo desjarretar Italiano sgarrettare Tedesco die Hachsen durchschneiden.

irforticàre , vrb: irfurticare Definizione bogare o istacare su ortigu de is matas de su suérgiu (de su truncu) Sinonimi e contrari idortigari, isgurticiare Etimo srd. Traduzioni Francese détacher de l'arbre le liège Inglese to remove cork Spagnolo descorchar Italiano disugherare Tedesco entkorken.

irfrenàre , vrb: isfrenare Definizione pigare e trantzire, lassare andhare su frenu; istare, andhare, fàere chentza régula, coment'e chentza frenos Sinonimi e contrari | ctr. frenae Traduzioni Francese ôter le frein Inglese to release the brake on Spagnolo desatar Italiano sfrenare Tedesco die Bremse lösen, entfesseln.

irgranzàre , vrb: isgrangiare, isgranzare, sgrangiai Definizione seberare, bogare su pódhine grussu de sa farra cun su sedatzu largu: est sa primu manu de sa sedatzadura / sedatu de i. = fatu de pilu largu pro sa sedatadura de sa prima manu Sinonimi e contrari grangiai, ingrangiai, irghilinzonare Frasi cun su sedatu russu si leaiat sa farina a l'isgranzare Etimo srd. Traduzioni Francese séparer le son du froment Inglese to pull bran apart Spagnolo cerner Italiano separare la crusca Tedesco die Kleie trennen.

iscampiàre , vrb Definizione andhare o essire a bíere, o fintzes po si giare a bíere (nau de s'aera, ispalatare, iscrarire); bíere de atesu / iscàmpia sa conca! = boga sa conca!, incàradi a bídere! Sinonimi e contrari acarare, acerare, acherare, acontrare, acrarare, afacare, bídere, cumparire, essire, imbraconare, incarai, inciarare, ingiarare / ispalaciae Frasi si est aperta sa zanna e tandho est iscampiada issa ◊ erisero est iscampiada un'ànima dolimorjosa a mi nàrrere de bènnere ◊ sas crocas iscàmpiant apenas cumintzat a pròghere ◊ su sole onzi tantu iscampiabat dae palas de sas nues ◊ ti torras a iscampiare e ti amus a dare sa risposta ◊ si s'aera s'iscàmpiat in bonu essimus 2. mai in sa vida si torret a iscampiare! ◊ mai s’iscàmpiet su triballu: como mi paso! ◊ las ant iscampiadas dae tesu, a issas Etimo srd. Traduzioni Francese se montrer, apercevoir dans le lointain Inglese to lean out, to perceive in the distance Spagnolo asomarse, divisar Italiano affacciarsi, scòrgere da lontano Tedesco sich zeigen, erblicken.

iscavacàre , vrb: iscovacare, iscovecai, iscovecare, iscovocare, scobercai Definizione pigare o tròchere su covecu, tròchere su chi serbit po carragiare, furriare ccn. cosa a s'àtera parte Sinonimi e contrari furriai, iscopercare, iscucuzare, isfianzare, istavacare | ctr. cavacai Frasi lu chircaiant a pedra iscovacada Traduzioni Francese découvrir, ôter le couvercle Inglese to take off the lid of Spagnolo destapar Italiano scoperchiare Tedesco abdecken.

iscedàu , iscl, agt: isciarau, scedau* Definizione foedhu chi si narat mescamente lastimandho a unu po dannu o àteru motivu Sinonimi e contrari deldiciadu, dirgrassiadu, mabassortau, malafadau, malafortunau, míseru / scurixedhu!, siscuru! Frasi a cussu, iscedau, no dh'ant betau sabi a conca! Traduzioni Francese le pauvre! Inglese needy, poor thing Spagnolo pobre, pobrecillo Italiano poverino Tedesco arm, unglücklich.

ischèra , nf Definizione su tziringone chi si ponet po anniscai su pische, is nassas Sinonimi e contrari tzirringoni Etimo srd. Traduzioni Francese lombric pour amorcer le poisson Inglese bait Spagnolo lombriz puesto para cebo Italiano lombrico per ésca Tedesco Köderwurm.

ischerbicàre , vrb: ischerbigare, ischervicare, ischervigare, ischervixare, iscrebigare 1 Definizione segare sa mola de su tzugu, iscúdere su pistidhu a terra; andhare peri su logu (nau cun tzacu), andhare male, currendho de pòdere orrúere, bagamundhare de unu logu a s'àteru / logu ue si b'ischérvigat sa craba = malu, trotu meda chi no fait a dhui passai Sinonimi e contrari igerbedhare, isperrumare, ispistidhare, issuludrare, scerbedhai, scerbigai Frasi l'aiant agatadu ischervijadu ca su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ chene nos ischervicare, nche colaimus in mesu de gurutinos e astrintòglios 2. no bi at bisonzu chi l'ingote, sa mente mia, pro ischervigare (G.Ruju)◊ cussa boza tenza de m'ischervigare, cantu tenzo boza de cussa cosa! ◊ e a ue si ch'est ischerbigadu, cust'àinu, chi no lu poto agatare?! ◊ chi si esseret ischerbicau isse, a chircare! ◊ su tazu si ch'est ischerbicau dae su trèmene a s'abba ◊ cussos bolliant giuntos apare a giuale de figu e iscrebigados, gente deasi!… Etimo ltn. *excervicare Traduzioni Francese se casser le cou Inglese to run helter-skelter, to break one's scruff Spagnolo romper el pescuezo, abalanzarse Italiano fratturarsi la collòttola, scapicollarsi Tedesco sich den Nacken brechen, Hals über Kopf hinunterstürzen.

ischitíre , vrb Definizione pigare o seberare cucu o paris e bogare in duos a s'ingrundha donniunu unu tanti de pódhighes (chi faent a suma unu númeru cucu o paris) po bíere a chie tocat una cosa (binchet chie at intzertau sa categoria chi at isceberau), po cumenciare su giogu o àteru, decídere a chie tocat calecuna cosa Frasi ischitimus a bídere a chie tocat a comintzare Etimo srd. Traduzioni Francese établir à qui est le tour dans un jeu Inglese to make deciding game Spagnolo sortear Italiano fare lo sparéggio Tedesco den Entscheidungskampf ausfechten.

isciuliài , vrb: isciuriai, issuliare, isuliare, sciuliai Definizione fàere fuire sa musca, is pigiones, is pudhas giagarandhodhos; pesare a bolare / isuliàresi de una cosa = fàgherendhe a mancu, istaresindhe Sinonimi e contrari agegherai, assuidae, insaltiare, isciugare, isfraitzare, ispabuciare, ispajare, isvalostiare, salargiare, sciumiai Frasi sos puzones in binza, candho intendhent su mere issuliendhe sunt cunvintos chi est a los cramare! ◊ corvos no che ndhe poto isuliare dae sa figu mia… 2. a s'achicada de sos asprones, sos cadhos sunt tucados a bolu isuliendhe prúere ◊ sa palla nci dh'at isciuliada su bentu 3. lu cherzo ischire: no mi ndhe poto isuliare! Traduzioni Francese chasser le volatiles Inglese to drive away the birds Spagnolo espantar Italiano scacciare via Tedesco verscheuchen.

iscodrignàre , vrb: iscudrignare, scuadrignai Definizione fàere una genia de proa, abbaidare, averguare o cricare cosa a fine a fine Sinonimi e contrari asaminai, iscudrigare, iscumpassare, palmizare Frasi est iscudrignendhe su trabagliadore Etimo ctl., spn. escodrinyar Traduzioni Francese scruter, dépouiller le scrutin Inglese to scan, to scrutinize Spagnolo escudriñar Italiano scrutare, scrutinare Tedesco beobachten, zählen.

«« Cerca di nuovo