irmesadúra , nf Definizione
su irmesare
Sinonimi e contrari
ammesadura,
ismesamentu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
division par deux
Inglese
halving
Spagnolo
partición en dos,
el demediar
Italiano
dimezzaménto
Tedesco
Halbierung.
irpilíre , vrb Definizione
pònnere sa tzudha, fàere inteterare su pilu in sa pedhe, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria
Sinonimi e contrari
aciuciudhae,
altudhire,
arpilare,
assunciudhai,
aturtudhire,
atzultzudhare,
impriutzai
Traduzioni
Francese
donner la chair de poule
Inglese
to give s.o. the creeps
Spagnolo
erizarse el pelo
Italiano
far venire la pèlle d'òca
Tedesco
eine Gänsehaut bekommen.
isascruzadúra , nf Definizione
su isascruzare
Sinonimi e contrari
isàsciu,
isascradura
Frasi
cussa linna àrrida che andhat a isascruzadura, paret bidru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ébrèchement
Inglese
splintering
Spagnolo
el hacer astillas
Italiano
scheggiatura
Tedesco
abgesplitterte Stelle.
ísce , prn: isse Definizione
prn. chi s'impreat po una tertza persona ómine / a, cun, de, in, pro, tra isse; iss'etotu = itl. égli stésso
Sinonimi e contrari
ísciu
Frasi
est intradu a créjia isce chin sa muzere ◊ isse benit cun megus ◊ so andhadu cun isse ◊ cudha cosa l'apo dada a isse andhe chi no l'as chérfida tue ◊ aficu b'at, in isse!…◊ iseta a isse ca a solu no ti abbales! ◊ pejus pro isse! ◊ male pro isse est, si faghet gai! ◊ custu triballu si l'at fatu isse etotu
Cognomi e Proverbi
prb:
chie no est bonu pro isse no est bonu pro sos àteros
Etimo
ltn.
ipse
Traduzioni
Francese
il,
lui
Inglese
he,
him,
himself
Spagnolo
él,
sí
Italiano
égli,
lui,
sé
Tedesco
er,
sich.
ischerbicàre , vrb: ischerbigare,
ischervicare,
ischervigare,
ischervixare,
iscrebigare 1 Definizione
segare sa mola de su tzugu, iscúdere su pistidhu a terra; andhare peri su logu (nau cun tzacu), andhare male, currendho de pòdere orrúere, bagamundhare de unu logu a s'àteru / logu ue si b'ischérvigat sa craba = malu, trotu meda chi no fait a dhui passai
Sinonimi e contrari
igerbedhare,
isperrumare,
ispistidhare,
issuludrare,
scerbedhai,
scerbigai
Frasi
l'aiant agatadu ischervijadu ca su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ chene nos ischervicare, nche colaimus in mesu de gurutinos e astrintòglios
2.
no bi at bisonzu chi l'ingote, sa mente mia, pro ischervigare (G.Ruju)◊ cussa boza tenza de m'ischervigare, cantu tenzo boza de cussa cosa! ◊ e a ue si ch'est ischerbigadu, cust'àinu, chi no lu poto agatare?! ◊ chi si esseret ischerbicau isse, a chircare! ◊ su tazu si ch'est ischerbicau dae su trèmene a s'abba ◊ cussos bolliant giuntos apare a giuale de figu e iscrebigados, gente deasi!…
Etimo
ltn.
*excervicare
Traduzioni
Francese
se casser le cou
Inglese
to run helter-skelter,
to break one's scruff
Spagnolo
romper el pescuezo,
abalanzarse
Italiano
fratturarsi la collòttola,
scapicollarsi
Tedesco
sich den Nacken brechen,
Hals über Kopf hinunterstürzen.
ischintolzàre , vrb: ischintorzare,
issintorgiare Definizione
bogare sa chintorza, su chintórgiu; iscúdere, atripare a chintórgiu / ischintorzare de su risu = mòrriri, crepai de s'arrisu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
détacher sa ceinture
Inglese
to unbelt
Spagnolo
sacarse el cinturón
Italiano
levarsi la cintura
Tedesco
sich den Gürtel abnehmen.
ischissonàre , vrb: iscrissonare,
scriscionai Definizione
bogare sa raga (ischissone) a sa castàngia, bogare sa castàngia de su corgiolu ispinosu
Sinonimi e contrari
irragare,
iscocotare,
iscucudhare
Frasi
mi pogno a iscrissonare castagna a manos límpias! ◊ est ischissonanno e bodhinno castagna
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enlever la bogue
Inglese
to husk
Spagnolo
quitar el erizo de las castañas,
escabuchar
Italiano
diricciare
Tedesco
Eßkastanien schälen.
iscioperónzu , nm Definizione
su iscioperare, su istare iscioperandho
Sinonimi e contrari
isciòparu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
action de faire grève (la)
Inglese
on strike
Spagnolo
el hacer huelga
Italiano
scioperìo
Tedesco
Streiken.
ísciu , prn: issu Definizione
prn. po persona ómine, sugetu e cumplementu
Sinonimi e contrari
isce
Frasi
zai dh'isco, no cherzo chi mi dh'imparet issu! ◊ bollu abbarrai cun issu ◊ fui pensandu de andai auba de issu ◊ custa est faina po issu ◊ is àturus no faint comente a issu ◊ bae a sa de issu e as a agatare su chi disizas ◊ de issu no ischio nudha ◊ inoghe cumandhat, ordinzat e faghet totu issu
Etimo
ltn.
ipsu(m)
Traduzioni
Francese
il,
lui
Inglese
he
Spagnolo
él,
sí
Italiano
égli,
lui
Tedesco
er.
isconchinàda , nf: isconchinata Definizione
isconchiada, móvia de conca coment'e abbasciandhodha o incrubandhodha a una parte; decisione pagu cunsiderada, cosa fata comente benit a conca
Sinonimi e contrari
conchinada,
conchizada,
iscónchiu,
sconchiada
/
aconcada,
acucada
Frasi
sa mamma, comente videt sos pitzinnos a isconchinatas, che los mandhat a letu
2.
isconchinadas ndhe aiat fatu prus de una e su babbu no fit meda cuntentu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
action hasardée,
inconsidérée
Inglese
rash action
Spagnolo
el mover la cabeza,
chifladura
Italiano
cólpo di tèsta,
azióne avventata
Tedesco
Kopfstoß,
unbesonnene Handlung.
isculivitàre , vrb Definizione
pigare a isculivitas
Sinonimi e contrari
aculaciai,
annadiai,
innadiai
Frasi
fachiat su cabadhu isculivitàndhesi a duas manos e currendhe chin sos sonazos a gràdhara ligaos a trucu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fesser
Inglese
to spank
Spagnolo
pegar en el culo
Italiano
sculacciare
Tedesco
den Hintern versohlen.
isforrógu , nm: isforroxu,
isfurrúgiu Definizione
pruschetotu su murighíngiu, is foradas chi faent is procos cun su murru cricandho cosa asuta de terra e po cussu fintzes sa terra móvia forrogada; su isforrogare, su cricare cosa de mala manera
Sinonimi e contrari
aterru,
corrovu,
farrogu,
fodichinzu,
forrogadura
/
forada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fouillement
Inglese
rummaging,
grubbing
Spagnolo
el hozar del cerdo,
hurgamiento
Italiano
frugaménto
Tedesco
Kramen.
ispedradúra, ispedriadúra , nf: ispredadura,
spedradura Definizione
su ispedriare; su che arregòllere sa pedra po illimpiare unu terrenu pedrosu; sa prima farra chi molet sa mola noa
Sinonimi e contrari
ispredichinadura,
ispedrighininzu,
spredióngiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
épierrage
Inglese
taking out stones
Spagnolo
el despedregar
Italiano
spietratura
Tedesco
Entsteinen.
ispilucíre , vrb: ispilusire Definizione
ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos
Sinonimi e contrari
ispilultiare,
ispilurtire,
ispilusare,
scrabionai,
spilliortzai
Frasi
su bentu a sos cadhos currindhe lis ispilucit sa giua
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
décoiffer,
ébouriffer
Inglese
to tousle
Spagnolo
pelar,
caerse el pelo,
desgreñar
Italiano
scarmigliare
Tedesco
zerzausen.
ispilultiàre , vrb: ispilustriare,
ispilutziare Definizione
ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos
Sinonimi e contrari
iltzufiare,
ispilucire,
ispilurtire,
ispilusare,
scrabionai,
spilliortzai
2.
ti est falada sa matenna de cogas ispilustriadas (T.Rubattu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
décoiffer,
ébouriffer
Inglese
to tousle
Spagnolo
caerse el pelo
Italiano
scarmigliare,
scapigliare
Tedesco
zerzausen.
ispilurtíre , vrb: ispilurtzire,
spilursiri Definizione
ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos
Sinonimi e contrari
ispilire,
ispilucire,
ispilultiare,
ispilusare,
scrabionai,
spilliortzai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
décoiffer,
ébouriffer
Inglese
to ruffle
Spagnolo
caerse el pelo,
desgreñar
Italiano
scarmigliare,
scapigliare
Tedesco
zerzausen.
ispixàre 1 , vrb rfl: ispricare 1,
isprigai,
isprigare,
sprigai Definizione
castiare, bíere me in s'isprigu
Frasi
fatuvatu bandat a s'isprigai ◊ sa luna s'ispricat in s'abba
2.
los cherzo ispixare in arcos de chelu pro pintare randhas de nue (G.M.Lai)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se regarder (dans une glace)
Inglese
to look oneself (in a mirror)
Spagnolo
mirarse en el espejo
Italiano
specchiarsi
Tedesco
sich spiegeln.
isprupadúra , nf: ispurpadura Definizione
su ispurpare
Sinonimi e contrari
ispulpinzu,
spulpamentu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
action de décharner
Inglese
stripping the flesh off
Spagnolo
el despulpar,
descarnadura
Italiano
spolpaménto
Tedesco
Entfleischung.
ísse , prn: issu Definizione
prn. de 3ˆ persona sing. chi s'impreat po ómine o mascu: pl. issos, issus
Modi di dire
csn:
a, de, cun, pro, tra isse; si ponet cun valore de "própiu gai, abberu": continu fit, isse! = est abarrau sempri de aici, a sa sighida, sentza de cambiamentu, sentza de alléviu; como siat, isse, chi… = intimore si…, e ita si!…; de issu = sou
Frasi
deo so andhadu, ma isse no bi est bénnidu ◊ nàralu a isse! ◊ pejus pro isse! ◊ beni chin issu! ◊ cherzo a isse, no a tie! ◊ custas cosas si las at pessadas tra isse
2.
como siat, isse, puru, chi nos fetant pagare totu cussu!…
Etimo
ltn.
ipse, ipsu(m)
Traduzioni
Francese
il
Inglese
he,
him
Spagnolo
él
Italiano
égli,
lui
Tedesco
er.
istallía , nf: istallina Definizione
su si tratènnere, su istare, su abbarrare, istentare, nau mescamente de is naves firmas in su portu
Sinonimi e contrari
biltentu,
stentu,
tratesa
Frasi
s'istallina tua devet èssere in su chelu!◊ sa sapiéntzia no at a fàghere mai istallina in d-unu corpus béndhidu a su pecadu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
action de retenir
Inglese
entertainment
Spagnolo
el retener
Italiano
tratteniménto,
permanènza
Tedesco
Verweilen,
Aufenthalt.