abbadhàre , vrb Definizione
su si fàere a badhu, intostare coment’e callu o corgiolu
Sinonimi e contrari
acorgiare,
acorzolare,
aggadhare,
incallire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
devenir calleux
Inglese
to harden
Spagnolo
encallecerse,
curtir
Italiano
incallirsi
Tedesco
schwielig werden,
sich verhärten.
abbandhàre , vrb: abbandhiare Definizione
pònnere o lassare abbandha, a una parte (fintzes po chistire)
Sinonimi e contrari
apaltare,
assolae,
chirrare
| ctr.
abbamare,
amedhare,
aunire
Frasi
pro èssere segura cussa cosa cheret abbandhada ◊ daghi sas fozas de su fiore si abbandhant, in tzertas àrbures, abbarrat su frutu ◊ oriolos mannos ant ghiadu sa zente marranera e pro cussu, pesso, sunt tucados abbandhendhe sa preítia chena pore de arguais ◊ abbandhatiche!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre de coté,
s'écarter
Inglese
to withdraw to put aside
Spagnolo
apartar,
poner aparte
Italiano
métter da una parte,
appartarsi,
estraniarsi
Tedesco
zur Seite legen,
sich zurückziehen.
abbaradhàre , vrb: abbaredhare Definizione
su si lassare pigare cun calecunu sentidu de amore forte meda po ccn. o calecuna
Sinonimi e contrari
abbelare,
alleriare,
ammorare,
imbelare,
inamorai,
indeosare,
ingeniai
/
ammachiae
Traduzioni
Francese
s'embéguiner
Inglese
to take a fancy
Spagnolo
enamorarse
Italiano
invaghirsi
Tedesco
sich verlieben.
abbarbeàre, abbarbiài, abbarbiàre , vrb: abbrabiai,
abbrabiare,
barbiai Definizione
fàere sa braba; in cobertantza, cullonare
Sinonimi e contrari
afaitai
Frasi
seo andhadu po mi abbrabiare ◊ at abbrabiau a lepa ◊ ita ti creis, ca mi depu abbrabiai in conca?!◊ is piciocas immoi si abbràbiant is cambas…
2.
est tontu e abbarbiau de totus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se raser
Inglese
to shave,
to make up
Spagnolo
afeitarse
Italiano
ràdersi
Tedesco
sich rasieren.
abbelàre , vrb: abbeliare Definizione
agiummai coment'e pònnere o portare unu velu in is ogos de no pòdere bíere bene is cosas, nau in sensu de si lassare pigare de unu sentidu forte meda, pruschetotu de amore po una fémina o po un'ómine
Sinonimi e contrari
abbaradhare,
ammorare,
imbelare,
inamorai,
indeosare,
ingeniai
/
abbalaucare,
abbengare,
ammodoinai,
asturdire,
atolondrai,
scilibriri,
stontonai 1
Frasi
no tenzo pasu finas a candho ti abbelat su mundhu chi ti daet su binu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'embéguiner
Inglese
to take a fancy
Spagnolo
encapricharse
Italiano
invaghirsi
Tedesco
sich verlieben.
abbentràre , vrb: abbrentare Definizione
papare, betare a bentre a meda, a tropu, tzatzare; portare su bestiàmene a pàschere, po si tzatzare
Sinonimi e contrari
abbentruscare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbuselcare,
abbuzare,
aelcare,
apasterare,
atatamacare,
imbrentai,
mascare,
tesciare
/
atatare
Frasi
cussu puzone est semper chin su pitu apertu pessandhe a s'abbrentare ◊ ponzesint sa peta e s'abbentresint cun fàmine caninu ◊ su sirbonedhu aiat sutu e si fit abbrentadu ◊ a s’abbentrare est avesu de porcos: su mannicare a serentis est de ómines ◊ si fit meda, de su produtu si ndhe abbrentaiat ca su cummérciu de oe no che fiat!
2.
a pitzinnedhu aio duas vacas e andhao dogni die a las abbrentare
3.
issu abbrentau a binu e sa famíglia a fàmine! ◊ fimus bene abbrentadas e cuntentas e amus cantau e ballau
4.
tue abbrentas sa zente a fàulas!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se bourrer s'empiffrer,
se gaver
Inglese
to stuff oneself
Spagnolo
llenarse,
atiborrarse
Italiano
rimpinzarsi
Tedesco
sich vollstopfen.
abberàre , vrb: averai 1,
averare Definizione
nau pruschetotu de sèmenes, fàere bellu, grussu, ingraniu bene; arresurtare berus, nau de ccn. cosa chi si ibertàt de tempus innanti, profetizada, o nada innanti de acontèssere
Sinonimi e contrari
abbasolare,
achiare,
ammadurae,
ciòmpere,
còmprere,
crompire,
ingranire,
lòmpere
Frasi
su trigu at averadu, no at averadu ◊ sas ispigas sunt averadas ◊ donzi cosa naschet e averat ◊ avera tega, budrone, fruta e ranu e mulgat late a rios su pastore! (Sozu)
2.
totu si averesit a puntinu cantu narzesit su mastru divinu ◊ faghe chi potemus bídere su Regnu tou averadu! ◊ isperat chi si averent sos sónnios ◊ su bisu chi at fatu no si est mai averau ◊ at cumpréndiu chi fut arribbada e averada sa fini
Etimo
itl?
Traduzioni
Francese
mûrir
Inglese
to ripen
Spagnolo
madurar,
cumplirse
Italiano
maturare,
avverare,
cómpiersi,
inverare
Tedesco
bewahrheiten,
reifen,
sich bewahrheiten.
abberchedhàre , vrb Definizione
fàere che berchedha (totu bentre), giare a papare o a bufare meda, tzatzare
Sinonimi e contrari
abbentrare,
abbentruscare,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
imbrentai
Frasi
tue, dutore, ti abberchedhas: fumas che turcu, màndhigas che boe, bufas e pones fatu a sas munnedhas! ◊ unu grodhe atacat a manigare ua finas a si abberchedhare: si che at fatu sa mata che túmbaru!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se bourrer,
s'empiffrer,
se gaver
Inglese
to stuff oneself
Spagnolo
llenarse,
atiborrarse
Italiano
rimpinzarsi
Tedesco
sich vollstopfen.
abbetiàe, abbetiài, abbetiàre, abbetiàri , vrb: betiare,
vetiare Definizione
arrespòndhere, foedhare ancora arrespondhendho contras a su chi narat s'àteru, sighire a foedhare torrandho a nàrrere sa cosa giai nada; prnl., pigaresidha a bétia, annervare
Sinonimi e contrari
aconchizare,
acorrochinare,
arrebbecae,
atoliai,
briare,
certai,
profidiai,
reotare,
rempicare,
tencinare,
tostoinare
/
achibberare,
acroconai,
collobbiare,
contierrare,
inchibberare,
inchighiristai,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Frasi
dh'iat abbetiau: No, tui no mi as a isciacuai mai is peis! ◊ faint unu fillu unu fillastu e nemus porit abbetiai! ◊ no po abbetiai, ma cussus fiant malloredhus, no cruguxonis! ◊ cudhu Fulanu fadiat de sangunau "Marongio" e dèu a abbetiai: "Marongiu!" ◊ su mere de sa tanca abbétiat pro no lia tzèdere, ca cheret cussa puru ◊ e cudha a narri carei, abbetiendu torra: No dhu est! ◊ abbetiendi, sighiant a tzerriai "cafei" cudha cosa chi cafei no fiat ◊ sa filla abbetiàt, ma su babbu no dha creiat etotu
2.
abbetiaus chi candu si fuedhant e s'iscriint duas línguas, sunt duas culturas chi si agatant faci apari ◊ ti bollu biri abbetiendidhu in faci!
Traduzioni
Francese
s'obstiner,
s'entêter,
objecter
Inglese
to obstinate,
to object
Spagnolo
empeñarse,
reñir
Italiano
incaponire,
replicare,
obiettare,
altercare
Tedesco
streiten,
sich versteifen,
einwenden.
abbibbirinài, abbibbirinàre , vrb Definizione
abbasciare piegandho is cambas, coment’e cicindhosi in pitzu de is carrones
Sinonimi e contrari
abribidhai,
abribidhincare,
apatai,
apibiredhare,
apimpirinare,
aprapiedhai,
sterriedhai
2.
abbibbirinau fura: dh'at a isciri cussu ita fut fendi! ◊ gioghendi a pingiadedhas si poniaus abbibbirinadas cun is manus in chintzu e is cuidus a inforas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se blottir
Inglese
to crouch
Spagnolo
agazaparse
Italiano
accovacciarsi
Tedesco
sich zusammenkauern.
abbidhiài , vrb Definizione
papare meda, agiummai coment'e bogare su bídhigu, s'imbíligu, de cantu est prena sa bentre
Sinonimi e contrari
abbentrare,
abbentruscare,
abbiscarzare,
abbrentosicare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
afraschedhare,
atatamacare,
imbrentai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se rassasier
Inglese
to shift oneself
Spagnolo
atiborrarse,
hartarse
Italiano
satollarsi
Tedesco
sich sättigen.
abbiscarzàre , vrb Definizione
prènnere bene s'iscàrgiu, papare meda
Sinonimi e contrari
abbentrare,
abbrentosicare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
imbrentai,
sgagliubbai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se bourrer,
s'empiffrer,
se gaver
Inglese
to stuff oneself
Spagnolo
llenarse,
atiborrarse,
hartarse
Italiano
rimpinzarsi
Tedesco
sich vollstopfen.
abboniàre , vrb Definizione
essire bonu, erricu, istare méngius de salude e de prupas; a logos, rfl. passare s'arrennegu, sa fúria / a. a ccn. = chircare de l'iscusare, de lu difèndhere
Sinonimi e contrari
agiuventare,
assusai,
imbonire,
impannitzirisí
| ctr.
allassorie,
indisichire
Frasi
sa pira como est abboniendhe
2.
za si sunt abboniados, cun totu cussu interessu chi lis ant lassadu!
3.
unu tempus fit a malu tretu, ma dae candho est sanadu si est fintzas abboniadu
4.
sa nonna si fit arrennegada meda ma daghi si est abboniada at torradu a dimandhare sa neta
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prospérer
Inglese
to flourish
Spagnolo
prosperar,
gozar de buena salud
Italiano
prosperare
Tedesco
sich bessern,
gedeihen.
abbrancài, abbrancàre, abbrancàri , vrb Definizione
aferrare e mantènnere cun fortza; arrapiare, furare
Sinonimi e contrari
acafai,
afarcai,
afarrancae,
aferrai,
aggafai,
aggarrai,
agguantai,
barrancai,
carrabbusai; arrapare 2,
furai
Frasi
si abbrancat a su truncu che sa edra ◊ dh'iant abbrancau e fatu dh'iant mòrrede atzogau ◊ si narat cosa dh'abbrancu!
2.
no est piús domo mea, ma àrvule ruta inuve totus colant e abbrancant (G.Chironi)◊ su capedhu mi ndi dh'at abbrancau cussu piciocu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
saisir
Inglese
to grip
Spagnolo
agarrar
Italiano
abbrancare,
aggrapparsi
Tedesco
mit den Krallen packen,
sich festhalten.
abbratzetàre , vrb Definizione
pigare a s'abbratzeta
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre bras dessus,
bras dessous
Inglese
to be arm in arm with s.o.
Spagnolo
cogerse del brazo
Italiano
prèndere sótto bràccio
Tedesco
sich einhängen.
abbrentài , vrb rfl Definizione
atrotogiare coment'e bogandho sa bentre, comente faet su linnàmene friscu
Sinonimi e contrari
abbajonare,
allachedhare,
atrotiai
| ctr.
istirare
Terminologia scientifica
fst
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
plier
Inglese
to bend
Spagnolo
alabearse,
combarse
Italiano
piegarsi,
incurvarsi
Tedesco
sich biegen.
abbrentosicàre , vrb Definizione
papare a meda, fàere una papada manna, fàere sa bente che a unu brentósicu; arribbiri, prènnere sa bentre
Sinonimi e contrari
abbentrare,
abberchedhare,
abbidhiai,
abbrentusinare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
afraschedhare,
atatamacare,
imbrentai,
sgagliubbai
2.
so colau a butecaria a pedire purgativos pro su cabadhu, ca s'est abbrentosicau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire un plat
Inglese
to gut
Spagnolo
atiborrarse,
tragar
Italiano
spanciare
Tedesco
sich vollessen.
abbrovinàre , vrb Definizione
nau de linnàmene, atrotigare
Sinonimi e contrari
colembrai,
agionedhare,
atrotiai
Traduzioni
Francese
bomber,
courber
Inglese
to bend
Spagnolo
pandearse,
combarse
Italiano
imbarcarsi
Tedesco
sich krümmen.
abbuàre , vrb: abbubare,
buare Definizione
cuare in sa buada, istare o abbarrare coment'e cuaos
Sinonimi e contrari
abbusare 1,
acuae,
acusciare,
afufai,
ammacionai,
ammagare,
atanai,
atracare,
atupare,
impertusare,
incalancare,
intanae,
intupai,
intuvedhare,
intuzare,
istugiai,
tudai
/
asciuconare
Frasi
chie l'ischit ite s'abbubat in sa mente de su poeta in cada mamentu de sa die e de sa note? (G.Piga)
Traduzioni
Francese
se terrer,
se cacher (fig)
Inglese
to go back
Spagnolo
esconderse
Italiano
rintanarsi
Tedesco
sich verkriechen.
abbudhonàre , vrb Definizione
nau pruschetotu de su chelu chi si ammontat de nues e de sa cara de unu chi perdet su bonumore; papare tropu
Sinonimi e contrari
annuai 1,
incuculare
/
abbudhai,
satzai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
obscurcir,
assombrir
Inglese
to darken
Spagnolo
obscurecer
Italiano
rabbuiare,
rannuvolarsi
Tedesco
bewölken,
sich verfinstern.