assantàe, assantài , vrb: assentai,
assentare,
assentari Definizione
pònnere in assentu, cuncordare, pònnere bene; istare in assentu, cicios a s'assentada, firmos, pònnere sa conca apostu; nau de abba avolotada, pausare; fintzes iscríere, pònnere cosa iscrita in su paperi, passare a libbru, registrare / èssere pagu assentadu (nau de fémina, de ómine) = portai pagu giudítziu
Sinonimi e contrari
acabidae,
acampaniare,
acodomai,
acollocare,
adaretzai,
assebiai,
assentulae,
assetiai,
insabiai
/
arresentare,
firmai,
iscríere,
pònnere
/
pasare
| ctr.
isordulare,
avalotai
Frasi
in bratzos tuos mi assento che pitzinnu ◊ su pitzinnu sonnidu si ndh'est assentadu in coa mia ◊ assentare linna in su linnarzu, isterzu in sa piatera, imbóligos in s'iscàtula ◊ assento s'àinu a una preda pro mi che sere a cadhu ◊ Gesugristu, artziau a is celus, est assentau a sa dereta de Deus Babbu ◊ comenti est crésciu si est assentau, ma a piciochedhu fut unu dimóniu!
2.
assentadí ingunis! ◊ bufadí una limonada, si ti podit assentai s'istògumu ◊ brutu animale, ti fatzo bogare fogu dea nàrigas, chi no ti assentas! ◊ sant'Antoni at tocau su porcedhu e su porcedhu s'est assantau, ca fut faendho travessuras
3.
depit assentai is ungas de is manus ◊ Deus bos si dhu paghet: boso m'eis assentau sa famíglia! (R.Sardella)
4.
piga sa pinna e assentaidhoi "cincuanta"! ◊ so bénnidu pro dare cuerela: assentet die e mese! ◊ picinnas chi ascurtais, assentai custa lei! ◊ mi cheria assentare cudhas peràulas
5.
su binu in sa carrada si est assentau ◊ s'àcua trúvula boit posta a assentai
Etimo
ctl., spn.
assentar, asentar
Traduzioni
Francese
mettre en ordre
Inglese
to tidy up
Spagnolo
arreglar,
asentar
Italiano
méttere in órdine,
sistemare,
incolonnare
Tedesco
ordnen,
in Kolonnen schreiben.
campaniàre 1 , vrb: acampaniare,
acampionare,
campianare,
campionare Definizione
pònnere bene, assentare sa cosa a manera de torrare totu giusta cun àteras, agiustare, istesiare o apartare po no giare ifadu o no tènnere dannu; nau de ccn., essire deghile, bellu, creschendho; pònnere de acórdiu
Sinonimi e contrari
adaretzai,
arremonire,
assantai,
cumpòniri,
frànghere
| ctr.
isordulare
Modi di dire
csn:
campiànadi! = trocidindi!, istrizi!; beni s'à… no campionas, no?! = (nendhe a s'àinu) a ti adderetas o nono?!, assèntadi, adderètadi!; campianàresi apare = pònneresi de acordu, arranzare una chistione; campianàreche a ccn. = collirechelu, bogarechelu dae su mundhu, bochírelu; campianare a ccn. = atèndiri, contivigiare; campiò!… = atentu, aundi ses passendi!; campaniare un'ofesa = chircare de si fàghere perdonare faghindhe carchi cosa de bonu, pònnere rimédiu a un'ofesa; no bi n'at unu chi campàniat su logu! = funt unu peus de s'àteru, no dhoi nd'at unu bonu
Frasi
apo campionadu sa linna pro la prèndhere a fasche ◊ si podent campaniare sas fadhinas cun sa tinta, in custa faina ◊ no campionat, no cudha màchina, ancora in s'àtera corsia bidindhe màchinas beníndheli de fronte?!
2.
campiònadi, cantu chi ses cun sas ancas istérridas chi no lassas logu! ◊ nos semus campaniados apare ◊ campiana cussa pedra ca nos betat! ◊ campiànadi, chi sunt currendhe sos cadhos! ◊ bi at piantas chi si las tocas paret chi ti timant e chi campionent e chi si doghent (M.Pira)◊ su mortu fit campionadu in su baule
3.
cussa zòvana si ch'est campaniada ◊ custu boe est bonu meda e campionat s'àteru ◊ custu zòvanu campionat sa famíllia: sos àteros no ndhe balent a nudha ◊ su pitzinnu paret feutzu: isperamos chi creschindhe campàniet!
4.
cantandhe bisonzat de ischire picare su filu, de ischire campianare candho s'arréjonu si cheret imbèrghere pro lu ghirare a tretos suos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre en ordre
Inglese
to arrange,
to tidy up,
to reconcile
Spagnolo
ordenar,
arreglar,
poner en orden
Italiano
ordinare,
méttere bène in órdine
Tedesco
aufräumen.
cunséltu , nm, agt: cussentu,
cussertu Definizione
su èssere comente si tocat, chistiu, assentau, sanu, bene cuncordau, in paghe, de acórdiu, nau de unu, de una cosa, de unu logu (a bortas fintzes pps. de cussertare); càntigu a tenore
Sinonimi e contrari
assentu,
cuncórdia,
óldine
/
cuncordu,
cunseltadu
| ctr.
iscunsertu,
isórdulu
Modi di dire
csn:
pònnere su logu in cussertu = remonire, allichidiri su logu; cantare a c., cussertu de tenores = cuncordu, càntigu de sos prus antigos de sa tziviltade sarda; èssere de malu cussertu = de índula mala, reberde, tostorrudu
Frasi
istant in bonu cussertu respetèndhesi parebare ◊ a bi ndh'at de cussertu in cussa domo… totu betada apare la tenent! ◊ no bi ndhe at de cussertu in sa famíllia chi su babbu o sa mama sunt dados a su físsiu ◊ est bénnidu isse, ca nachi poniat sa zente in cussertu ◊ teniat bisonzu de pònnere cussentu in sas ideas suas ca giughiat su coro brincandhe che macu
2.
como l'azes cusserta, sa Sardigna!…
3.
za ses cussertu cun cussa ruta chi as dadu!…◊ chimentu, atitos, càntigos de mortu, iscracàllios de risu matzoninu, mumujones de bentu… s'inferru cunzuntu: totu custu cunsertu mi batiat s'ànimu a pitu ’e dentes! (G.Ruju)◊ ite cussentu bi aiat totindunu in cussa domo!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ordre,
sain,
fonctionnant
Inglese
tidy,
working,
sound
Spagnolo
orden,
arreglado,
funcionante,
sano
Italiano
órdine,
compósto,
ordinato,
funzionante,
sano
Tedesco
Ordnung,
geordnet,
funktionierend,
gesund.
óldine, óldini , nm: órdine,
órdini Definizione
manera de fàere, de manigiare o contivigiare cosa cun régula, cun métidu, bene, cunforma a unu critériu; cosa chi si cumandhat de fàere, su cumandhare de fàere calecuna cosa; giuale o filu de bide, de bíngia, cosa assentada o isceberada cunforma a calecunu critériu; est fintzes unu de is sete sacramentos in sa dotrina católica, su chi cunsacrat a preide (órdines sacros)
Sinonimi e contrari
régula,
regulamentu
/
arrenghera,
cadena,
fibera,
fila,
filerina,
giuale 1,
lérina
/
cumandhu
| ctr.
disórdine,
isórdulu
Modi di dire
csn:
ó. alfabbéticu = campionadura de peràulas, númenes e gai a manera chi si agatent unu ifatu de s'àteru che a sas líteras de s'alfabbetu
Frasi
in cussu logu órdine perunu no bi ndh'at: donzunu faghet su chi li paret e piaghet
2.
órdine de su síndhigu: si avertet sa populatzione de andhare a pagare s'abba!
3.
apo pudadu duos órdines de bide
Terminologia scientifica
prdc
Etimo
ltn.
ordine(m)
Traduzioni
Francese
ordre
Inglese
order,
series
Spagnolo
orden,
mando
Italiano
órdine
Tedesco
Ordnung,
Befehl,
Weihe.