Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
iscóntriu , nm: scóntriu Definizione
su iscontriare, su èssere a iscórriu, in disacórdiu; su èssere iscontriosu, de paga passiéntzia; istrobbu mannu, iscónciu, guastu, dannu
Sinonimi e contrari
atapada,
dannu,
guastu,
iscontriadura
/
certu,
iscórriu
2.
a betzesa babbai si fit fatu piús bàsciu e ancujadu, ma sempre pienu de pore e de iscóntriu no paliaiat mancu sos nebodes (P.Gaias)
3.
ndhe ant tentu de iscóntrios sos bighinos: chie est essidu fora de pare, chie ch'est mortu…◊ aiat ischirriadu sa die ca fit siguru chi fit chena iscóntriu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
impatience,
intolérance,
divergence
Inglese
intolerance,
disagreement
Spagnolo
intolerancia
Italiano
insofferènza,
divergènza
Tedesco
Unduldsamkeit,
Unstimmigkeit,
Uneinigkeit.
iscórriu , nm: scórriu Definizione
segada in su trastu, in su bestimentu; disacórdiu grave, murrúngiu forte tra personas
Sinonimi e contrari
iscorriolada,
iscorrioladura,
iscratzadura
/
girma
/
biscóidu,
disacórdiu,
iscóntriu,
pletu
| ctr.
acódriu,
cuncódria
Modi di dire
csn:
èssiri, essire a i. cun ccn. = brigare, essire in malas; movirisí a i. = a s'istòntona istòntona; i. de ccn. cosa = arrogu, parti, bículu
Frasi
a s'iscórriu su tàpulu! ◊ su tzàpulu est peus de s'iscórriu ◊ sa massaja fut a fàere cosiduras e a betare tzàpulos, s'iscórriu fut a dhu cosire e s'istampu a dh'atzapulare! ◊ nimmancu un’iscórriu de luxi in cuss’isperevundu de miniera dhui fiat!
2.
- E comenti istait su tali? - No isciu, seus a iscórriu
3.
si movit arrullendu a iscórriu a iscórriu me in s'arruga
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
déchirement,
déchirure,
discorde
Inglese
gash,
discord
Spagnolo
desgarradura,
desgarramiento,
desavenencia
Italiano
lacerazióne,
squàrcio,
discòrdia,
spaccatura,
conflitto,
conflittualità
Tedesco
Riß,
Uneinigkeit,
Spaltung.