atèndhere , vrb: atendi,
atèndiri,
atènnere Definitzione
tènnere contu, giare atentzione a unu trebballu, a una faina, a una persona po su chi dhi podet serbire, fàere faina; fintzes serbire, abbàlere de fàere fortza / pps. aténdhidu / atèndiri de… = sassiare de…, cun…; atendhe!, atendhide! = bai, baxei, faghe, faghide su chi azis de fàghere, no irbies/irbiedas pro me, itl. prego!
Sinònimos e contràrios
achistiri,
contifizare,
oloire
| ctr.
irbandhonare,
lassai
Frases
sas sorres la fint atendhendhe ca aiat tentu unu fizu ◊ bellu grassu cuss'animali: bai ca si atendit! ◊ no podeus atendi mancu custus duus fillus piticus ◊ bazi, atendhide si azis de fàghere! ◊ sos pitzochedhos depent atèndhere in famíllia, puru! ◊ donzunu devet atènnere a sas fainas suas ◊ mi ndi andu ca tengu cosa de atendi
2.
cun s'artrosi chi tengu mancu is brutzus mi atendint prus, e is didus a su própiu!
3.
is matas po crèsciri de prus tocat a dhas atendi de àcua
Ètimu
itl.
attendere
Tradutziones
Frantzesu
prendre soin,
s'occuper de qqn,
qqch.
Ingresu
to attend,
to look after
Ispagnolu
atender
Italianu
accudire,
dedicarsi,
badare a qlcs.,
a qlc
Tedescu
versorgen,
pflegen.
contibízu , nm: contifizu,
contipitzu,
contipizu,
contivígiu,
contivizu,
contivixu,
cuntivígiu Definitzione
incuru, cabu, atentzione in su fàere o tènnere is cosas; cosas de fàere, impreu, cosas de atentzionare, de pentzare, fintzes pistighíngiu, pentzamentu / pònnere, parare c.
Sinònimos e contràrios
atendéncia,
atendimentu,
contiverju,
cunviu,
fracongia,
impíciu,
imprastu,
incuru,
manígiu,
oloidura,
pensamentu
/
cdh. cuntivíciu
| ctr.
abbandhonu,
irbandhonu,
iscontipizu,
trascura
Frases
no est a pompiare su pizu de sa cara in sa fémina, ma sa salude, s'onestade, su contipizu in totu ◊ si no bi at contivizu, su dinari bolat che su fumu ◊ so andhadu cun grandhe contivizu chirchendhe ◊ contivizu apo a tenner de ti amare de cantu mi aggradesses e t'istimo (M.Murenu)◊ est ómine de grandhe contivizu ◊ in sas cosas bi cheret contivizu ◊ para contivígiu chi no si seghet sa soga chi filas!◊ sa maistredha dhue poniat contivixu po inditae is cosas a is piciochedhos
2.
canno sa zustissa tocat a s’ispessata in domo tua, macari no apas furatu, carchi cuntipitzu ti assennet semper ◊ cumintzendhe a mancare s'oro candho ancora restait de fraigare su turrione, su zuighe rueit in contivizu mannu chi ndhe perdeit finas su sonnu ◊ fit ponendhe contipizu a sa muzere pro ammaniare su locu ◊ ghirabant a bidha e abbarrabant su secherru, chin su contipizu de torrarent a s'impreu
3.
sa mancada de su babbu l'aiat lassadu bàrriu de contivizos ◊ est tribagliendhe e vivindhe in mesu a tantos duros contivizos ◊ su pitzinnu zuchet sa bússia a isticu de milli contipizos
Sambenados e Provèrbios
prb:
chie at contivizu no dormit
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
diligence,
soin,
tâche
Ingresu
care,
task,
industry
Ispagnolu
celo,
esmero,
encargo
Italianu
diligènza,
premura,
operosità,
incombènza
Tedescu
Fleiß,
Eifer,
Auftrag.
contifizàre , vrb: contipizare,
contivigiare,
contivizare,
cuntipizare Definitzione
atèndhere a calecuna cosa o a unu cun contivígiu, tènnere contu una cosa, unu bene, a ccn., incurandhosindhe, faendhondhe contu; fintzes fàere impresse, tènnere coidu
Sinònimos e contràrios
atèndhere,
oloire
| ctr.
irbandhonare,
lassai,
sbandonai
Maneras de nàrrere
csn:
contivizare s'interessu, sa memória, contivizare s'ortu, sa binza, su bestiàmine, sa domo; contipitzàresi pro ccn. = pentzai a ccn. pro su chi dhi podit bisongiai
Frases
su contifizu in persone benzat pro contifizare! ◊ is féminas bolent contivigiadas! ◊ abertiat sos teracos de tentare e contipizare ◊ prima chi noche furent terra e mare est menzus a contipizare ◊ deviat torrare a sos impignos e sighire a contivizare su trabàgliu ◊ a chie che as a ti contivizare como chi ses malàidu? ◊ s'àrbure mia fit dada tentu e contivizada ◊ azis isvirgadu ésitos bonos candho bos sezis contivizados
2.
non bos cuntipitzetas pro mene!
3.
contipiza ca non bi at tempus de pèrdere!
Sambenados e Provèrbios
prb:
a chie contivizat no mancat su pane
Tradutziones
Frantzesu
avoir soin,
soigner
Ingresu
to take care
Ispagnolu
cuidar
Italianu
aver cura,
gestire,
seguire
Tedescu
sich kümmern.
incúru , nm Definitzione
pentzamentu, interessamentu po calecuna cosa, su chi si faet po contivigiare css. cosa o chistione / leare cosas, chistiones a pagu i. = lassèndhelas a comente cherent andhare
Sinònimos e contràrios
contibizu,
pensamentu,
smeru
| ctr.
discóidu,
mindhafutia
Frases
at lassadu andhare sena incuru su cane a intro de bidha ◊ ses cuntentu de drimpire a s'impreu chin incuru ◊ no fatat vostè puru a si leare a totu a pagu incuru! ◊ cussu no tenit incuru de nisciuna cosa ◊ si ndi pigant pagu incuru, issus! ◊ po pagu incuru ndi arruit sa teulada!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
soin,
diligence,
intérêt
Ingresu
interest,
care
Ispagnolu
celo
Italianu
cura,
diligènza,
accuratézza,
interessaménto
Tedescu
Pflege,
Sorge,
Fleiß.
sméru , nm: irmeru* Definitzione
su cabu o incuru chi si ponet po fàere is cosas a manera chi arresurtent fatas bene, interessamentu
Sinònimos e contràrios
atenscione,
contibizu,
incuru
Frases
su dotori bonu istúdiat cun smeru pommori de is malàdius chi depit curai ◊ su smeru prus mannu nci pongu po chi de prexu su coru mi prengas (G.Solinas)
Tradutziones
Frantzesu
soin
Ingresu
accuracy
Ispagnolu
esmero
Italianu
accuratézza
Tedescu
Fleiß,
Sorgfalt.