acubilàre acobilàre
acubudhàre , vrb: cubudhare Definition pònnere su cugudhu Synonyms e antonyms acapuciai, acucullai, acucutare, acuguciai, acugudhai, incugudhai | ctr. iscugutare.
acúca , nf Definition
un’erba chi assimbígiat a su pastudrèmini a nodos in s’arraighina, ma faet coment’e una candhelita fine arta chi in punta po su frore e sèmene est grussa paret coa de gatu curtza / acuca de benatzu = àtera zenia de erba chi faghet in logu friscu, de abba (Schedonorus arundinaceus)
Synonyms e antonyms
coiatu,
cucacuca,
pilini,
scariola
/
ttrs. arabatu 1
Scientific Terminology
rba, Phalaris bulbosa
Etymon
srd.
Translations
French
alpiste
English
bulbous canarygrass
Spanish
triguera cabañuela,
falaris
Italian
scagliòla
German
Glanzgras.
acúca 1 , nf Definition
una genia de órgiu areste
Scientific Terminology
rba, Hordeum bulbosum
Etymon
srd.
Translations
French
orge bulbeuse
English
bulbous barley grass
Spanish
cebadilla bulbosa
Italian
códa di tòpo
German
Wiesenlieschgras,
Knollengerste.
acucacúca , avb Definition
andhare o istare a. = andai a pampadas, a pampas, a s'imbàtoro, a su cua cua a manera de no si fai biri, o fintzas timendi
Sentences
bi fisti tue puru acucacua che su cucummiau in moridina! ◊ paret chi la bida abbandha intro de gianna, sempre in ilgiros a s'acucacuca, a minnanna ◊ fint coment'e túrtures in su trigu, a s'acucacuca, furendhe ◊ manízadi, maniza, e faghe sa multra che chi ti che andhes e tòrrache a inie acucacuca!
Etymon
srd.
Translations
French
à quatre pattes
English
on all fours
Spanish
a gatas,
a escondidas
Italian
carpóni,
di nascósto
German
auf allen vieren,
heimlich.
acucàda , nf Definition
cosa chi si faet comente benit a conca, chentza dha pentzare comente si tocat, chentza dha cunsiderare bene
Synonyms e antonyms
aconcada,
atzilivriada,
isconchinedhada,
meleda
Etymon
srd.
Translations
French
imprudence
English
imprudence
Spanish
imprudencia
Italian
imprudènza,
risoluzióne subitànea
German
Unvorsichtigkeit.
acucadíta , nf Definition
genia de pigionedhu chi faet su niu in terra: abbitat e nidat in Sardigna, est una de is atrapaditas
Synonyms e antonyms
acucapedra,
alàuda,
alimannu,
apatapata,
apataderra,
arenarza,
atacaterra,
atapadita,
atrapadita,
camparitza,
chinisera,
cucubiu,
cucullia,
iscrianissa,
papaditza,
piatarita,
pratabrata,
sterrighinatzu,
terrighinatza,
terranu,
ungallonga
Scientific Terminology
pzn, lullula arborea familiaris, melanocorypha calandra, calandrella brachydactyla, alauda arvensis cantarella
Etymon
srd.
Translations
French
alouette
English
skylark
Spanish
totovía,
terrera común,
calandria,
alondra
Italian
tottavilla,
calandra,
calandrèlla,
allòdola
German
Heidelerche,
Kalanderlerche,
Kurzzehenlerche,
Lerche.
acucadólzu , nm: acucadorzu Definition logu chi faet a si cuare, a chistire cosa Synonyms e antonyms acuadórgiu Sentences s'acucadolzu in s'anta de su muru niunu lu podiat bídere ◊ su sero che recuia sa màchina in s'acucadorzu sou ◊ su nuraghe lassadu derrúere est un'acucadolzu de laghinza Etymon srd.
acucadòri , agt, nm Definition chi o chie faet su chi dhi acucat, comente dhi meledat fintzes in arriscos de àere o fàere dannu Synonyms e antonyms aconcaditu, arriscadu, atreviu Etymon srd.
acucadórzu acucadólzu
acucàdu , pps, agt Definition de acucare 1 Synonyms e antonyms ammagadu, cuadu 2. sas pudhas sunt acucadas in s'umbra ◊ sa fémina zughet sa criadura acucada in coa ◊ in domo tua bi at una colovra acucata.
acucadúra , nf Definition cosa pagu cunsiderada; cosa fata sentza istare pentzandhodhoe meda, cosa de abbetiosos puru Synonyms e antonyms aconcada, acucada, meleda Etymon srd.
acucàe , vrb: acucai 1, acucare Definition bènnere a conca, nau mescamente in su sensu de fàere cosa chentza dha cunsiderare bene; a logos, fintzes fàere suma, aciúnghere unu tanti faendho prus suma manna, ammuntonare / acucau e fatu = bénnidu a conca e fatu, sa nada sa fata Synonyms e antonyms abbecucare, aconcae, imberriocare, meledai / summai Sentences ita ti est acucau, chi ti ndi bolis andai?! ◊ si mi acucat mi domo unu molente ◊ ma ita ti est acucau, a dhu spurtiri a cussa manera!? ◊ mi est acucada un'idea 2. in sa tanca ant ispeldiau e acucau sa pelda Etymon srd.
acucài , vrb: acucare 1 Definition
coment'e cuare, partare sa conca (cuca), nau in su sensu de si cuare o carragiare fintzes cun totu sa carena, fintzes po si aprigare o pònnere asuta in calecunu logu candho est proendho o faendho àteru tempus malu (acucare a logos nau in su sensu de si incarare)
Synonyms e antonyms
aciunciulire,
acoconare,
aconcolai,
acuconare,
acuculiare
/
abbuare,
afufai,
ammacionai,
apaltare,
apatai,
cuerrai,
frànghere,
istichire
| ctr.
essire
Sentences
canno l'intenniat a órulos, si acucaiat in d-unu corrale ◊ in su cozolu su piús asciutu mi acuco in su cabbanu ◊ geo mi acucaia in d-unu corrale tupànnemi sas oricras ◊ fit acucadu, coment'e sempre, addaisegus de calchi logu
2.
dogni tantu mi acucai a sa gianna aisetandhe cudhu tedescu
3.
si est acucadu dae s'abba
Etymon
srd.
Translations
French
se blottir
English
to crouch,
to protect oneself
Spanish
agazaparse,
refugiarse
Italian
accovacciarsi,
ripararsi
German
sich zusammenkauern,
Zuflucht suchen.
acucài 1 acucàe
acucài 2 , vrb Definition abbatilare, fàere a cucu, a cumossu, totu apicigau apare Sentences toca, beni a papai ca assinuncas s'arrosu si acucat!
acucàju achicàju
acucàre acucàe
acucàre 1 acucài
acuchedhàre , vrb Synonyms e antonyms acucai Etymon srd.