acuchixèdha , nf Scientific Terminology
rba, Dactylis glomerata
Etymon
srd.
Translations
French
dactyle
English
cock's foot
Spanish
dactilo,
caracolillos
Italian
erba mazzolina
German
Knäuelgras.
acuciài , vrb: acussai,
acutare,
acutzai,
acutzari,
agusciai,
agussai,
agutzai Definition
nau de una ferramenta, de un'aina chi serbit a segare o púnghere, fàere prus segante, bogare s'atza, sa punta; nau de un'animale, pònnere contr'a ccn. o contr'a calecuna cosa, atzitzare; si narat fintzes in su sensu de lòmpere de unu frutuàriu / acutzai un'orbada = mazare un'arbada; acutare unu cane = inciulai unu cani
Synonyms e antonyms
apunciudae,
apuntare,
arrodai 1,
immolare
/
aciopai,
aggussire,
auntzare,
incidai,
inciulai,
intzullire,
ubetzare
| ctr.
irmarrare,
ispuntai
/
asseliare
Sentences
si funt postus in sa costa de sa funtana po acuciai is gortedhus ◊ e innoi dha tèngiu sa pedra de acutzai? ◊ tanti no est acussa sa càvana mia… soi deretu de dh'acussai! ◊ issa fit sempre inie, corrocorrò, batínneli sa pedra de acutare o pedínneli unu lominu pro atzènnere su fogu
2.
dh'iat agusciau is canis e dh'iat fatu mussiai bèni bèni…
3.
candu acutzat sa figu, su formentu a mindigu
Etymon
ltn.
acutiare
Translations
French
appointer
English
to sharpen
Spanish
aguzar
Italian
acuminare
German
zuspitzen.
acucioletàre , vrb Definition nau de ccn., pònnere aintru de letu totu bene carragiau e allorigau Synonyms e antonyms aciunciulire, aculigionai.
acuciuciàdu , pps, agt Definition de acuciuciare.
acuciuciàre acatzutzàre
acuconàre , vrb Definition
pònnere coment'e fatu a cocone, a cumossu, fintzes cuau
Synonyms e antonyms
aciunciulire,
acoconare,
aconcolai,
acucai,
acuculiare,
acuculiedhare,
acucunniare
2.
cussos pecos sont acuconaos dae su fritu apozaos inue bi at concale o corcadorza ◊ candho benit isprazas avrosas si apozat acuconau in palas de unu crastu ◊ su tuturreri dormit acuconau
Etymon
srd.
Translations
French
s'accroupir
English
to squat
Spanish
ponerse en cuclillas
Italian
accoccolare
German
sich zusammenkauern.
acucósu , agt Definition
nau de ccn., chi faet comente dhi acucat, chi no ascurtat su chi dhi narant is àteros
Synonyms e antonyms
abbetiosu,
aperradu,
contomaxi,
testarrudu
| ctr.
pensaditu
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
obstiné
English
stubborn
Spanish
obstinado,
testarudo
Italian
ostinato
German
launenhaft.
acúcu , nm Synonyms e antonyms
acucada,
bidhídhiri,
meleda,
muschinada
Etymon
srd.
Translations
French
fantaisie
English
whim
Spanish
capricho,
antojo
Italian
ghiribizzo
German
Schrulle.
acucuài , vrb: acucurae,
acucurai,
acucurare,
acucurari,
acucurrare,
acugurrai,
acugurrare Definition
prènnere un'istrégiu apitzu de is oros, a cúcuru (o a cucurru), ponendho prus de su chi cabet a oros; prènnere sa tita de late (nau de is animales féminas chi depent angiare) e fintzes acostire sa terra a ccn. cosa prantada, su si ammuntonare de sa gente chi acudit a unu logu; pònnere in cúcuru (nau de su giuale a is boes)
Synonyms e antonyms
acolumare,
acucurrumedhare,
afucurare
/
acuguciai
/
giúnghere
/
maltzire,
marcitai
| ctr.
bocare,
iscucurai,
leai
Sentences
no cumprendu comenti apat pótziu acugurrai tanti dinai ◊ bi at logu chi sa mesura la faghent a oros, medindhe, e àteros ue l'acucurrant ◊ teniat dus canistedhus acucuraus de figu sicada
2.
sas berbeghes sunt acucurrendhe ca lis cheret pagu pro anzare ◊ s'aera est acucurrendhe, acucurrendhe: s'imbucat a pròere, ndhe faghet de abba!…
3.
at acucurau sa terra a sa patata ◊ totu sa genti de s'arruga si est acugurrada de is tzérrius chi apu ghetau! ◊ candu passant is isposus, sa genti, po dhus biri, at a èssi acugurrada me is ispuntonis ◊ poita ti acugurras a su petus miu?
4.
mi leo su zuale e sos loros ca depo acucurrare sos boes ◊ sos basones, intantu, a custu puntu ognunu betat giuale a su giú sou e l'acucurrat a sa pedra, a triulare
Etymon
srd.
Translations
French
combler
English
to overfill
Spanish
hacer rebosar
Italian
riempire óltre i bórdi
German
überfüllen.
acuculiàda , nf Definition su si acuculiare, su èssere in su bisóngiu Etymon srd.
acuculiadúra , nf Definition su si acuculiare Synonyms e antonyms acuculiamentu Etymon srd.
acuculiaméntu , nm Definition
su bènnere pòberu, impoberimentu
Synonyms e antonyms
arrichimentu
| ctr.
irrichimentu
Etymon
srd.
Translations
French
appauvrissement
English
impoverishmet
Spanish
empobrecimiento
Italian
immiseriménto
German
Verarmung.
acuculiàre , vrb Definition
ponnere coment'e acuguciaus, coment'e cuaos, pònnere in s'acoiladórgiu, in s'acúliu
Synonyms e antonyms
aciunciulire,
acoconare,
aconcolai,
acucai,
acuconare,
acuculiedhare,
acucunniare,
aculigionai
Etymon
srd.
Translations
French
s'accroupir
English
to crouch (down)
Spanish
ponerse en cuclillas
Italian
accoccolarsi
German
sich zusammenkauern.
acuculiàre 1 , vrb Definition
torrare a sa cuculia, bènnere in bisóngiu, essire pòberos
Synonyms e antonyms
ammiserae
| ctr.
irrichire
Etymon
srd.
Translations
French
appauvrir
English
to impoverish
Spanish
empobrecer
Italian
immiserirsi,
impoverirsi
German
verelenden,
verarmen.
acuculiàu , pps, agt Definition de acuculiare 1; chi est in su bisonzu.
acuculiedhàre , vrb Synonyms e antonyms aciunciulire, acoconare, acucai, acuconare, acuculiare, acucunniare, aculigionai Etymon srd.
acucullài, acuculliàre , vrb: acuguliare Definition
pònnere totu acuguciau, carragiau in conca cun ccn. cosa
Synonyms e antonyms
acapuciai,
acubudhare,
acuguciai,
acugudhai,
incugudhai
Sentences
sa criadura si acugúliat in su petus de sa mama ◊ at acuculliadu bene sa pisedha e che l'at torrada a domo de sa mama
Etymon
srd.
Translations
French
emmitoufler
English
to muffle up
Spanish
arrebujar,
arropar
Italian
imbacuccare
German
einhüllen.
acuculliàdu , pps, agt Definition de acuculliare; acuguciau, acuculiedhau.
acucumedhài , vrb Definition pònnere o istare a trassa de cucumeo, bestiu a meda, totu bene ammontau Synonyms e antonyms acucullai Etymon srd.
acucumedhàre , vrb Definition coment'e fàere su cucumedhu, nau de sa bide isparandho, bogandho Etymon srd.