A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

adderetúdine , nf Definition manera de fàere totu cun adderetu, mescamente in su sensu de s'onestesa e giustesa Synonyms e antonyms onestade, onestesa / cdh. dritzura Sentences manna est s’adderetúdine de su coro tuo! Etymon srd.

adderetúra , avb, nf: addiritura, deretura Definition foedhu chi si narat candho si bolet inditare una cosa unu pagu a ispantu, agiummai cosa de no crèdere; sa leada o filada, a ue est andhandho una cosa; coment'e nm. s'impreat in su sensu de calecuna cosa de bonu Synonyms e antonyms finces / inderetura / amparu, defesa, deretu 1, foltuna Sentences no bi aiat zente e a bochire fogu ch'est essidu adderetura su síndhigu 3. est s'adderetura de sa domo mia Etymon itl. Translations French à ce point! English absolutely Spanish nada menos Italian addirittura German sogar.

adderetzài, adderetzàre, adderetzàri adaretzài

addescàda , nf Definition su addescare, su giare a papare in su sensu de dhu pònnere in buca (a is pipios, a unu malàidu): si est a is animales, pònnere sa brovendha in logu chi potzant papare Synonyms e antonyms ammascadura Etymon srd.

addescadòre , agt, nm Definition chi o chie addescat Etymon srd.

addescadúra , nf Definition su addescare Synonyms e antonyms aiscadura Etymon srd.

addescaméntu , nm Definition su addescare Etymon srd.

addescàre addascàre

addésciu , nm Synonyms e antonyms pignos Sentences su teracu che at vocadu addèscios de prata, addèscios de oro e vestes e lios at dados (N.Rubanu).

addéscu , nm: azescu Definition mànigu, su papare, mescamente cosa de laore (fae, órgiu, o àteru) chistiu po, o giau a, is animales; fintzes su addescare Synonyms e antonyms achidarju, ammascu, brevenda, mànicu, musúngiu, pravenda Sentences sa cardella sighit a batire addescu finas chi sos puzonedhos sunt mannos de bolare ◊ a sos animales lis cheret postu addescu, ca sunt famidos ◊ sa rúndhine cuidadosa batit s'addescu a sos fizos 2. su dinare est su pane de sa delincuéntzia, s'addescu de s'ingiustítzia Etymon srd. Translations French provende English feedstuff Spanish pienso Italian mangime German Futter.

addeségus addaeségus

addestradúra , nf Definition su addestrare Etymon srd.

addestraméntu , nm Definition imparamentu pràtigu fatu arrepitindho unu cumportamentu, a bisura de abbitúdine pigada Synonyms e antonyms addestradura Sentences dh'iant fatu fai totu s'addestramentu in preparatzioni a sa gherra Translations French entraînement English training Spanish formación Italian addestraménto German Schulung, Abrichtung.

addestràre , vrb Definition abbituare a fàere una cosa fintzes a tènnere pratighesa, a dh’ischire fàere bene, in calecunu mestieri o css. faina o impreu Synonyms e antonyms annestrare, indestrare Etymon itl. Translations French entraîner English to train Spanish entrenar Italian addestrare German ausbilden.

addestràu , pps, agt Definition de addestrare.

addestríu , agt Definition its, addatu? Sentences si est dau a chircare predas addestrias pro acontzare sos cóssios.

addesumàre , vrb: desumare Definition ispartzire in partes oguales una cosa, pruschetotu s'interessu Synonyms e antonyms cumpaltire, driverare, ispartzire, paltire Sentences su babbu etotu lis at addesumadu s'interessu e gai donzunu de sos fizos si tenet contu sa parte sua Translations French répartir, partager English to split (up) Spanish repartir Italian ripartire, frazionare German aufteilen.

addétu , agt, nm Definition chi o chie tenet un'incàrrigu in ccn. trebballu, in d-unu postu Synonyms e antonyms incarrigau Translations French préposé English employed (in sthg) Spanish encargado Italian addétto German Angestellte.

addevinadòri addeinadòre

addevinàe, addevinàre addeinàre