addasiàu adasiàu
addàsiu addàju
addatài, addatàe, addatàre adatài
addàtu adàtu
addauségus addaeségus
addaustàdu , avb: daustadu* Definition passau su mesuie, apustis papau a su mesuie Synonyms e antonyms aimpustibràngiu Sentences andhaiat a sa tanca cun s'ebba e addaustadu si ndhe torraiat.
addaxàdu adasiàu
addèa! , avb Definition
foedhu chi narant po ammostare una cosa / addèadi! = addea a tui!, addèabbos! = addea a bosatrus!, addeaghi = eco chi…
Synonyms e antonyms
ecoghi
Sentences
e addea chi li parfeit de bídere una cosa chi si assimizaiat a un'ou!
Etymon
srd.
Translations
French
voici!,
voilà!
English
here it is!
Spanish
¡he aquí,
ahí!
Italian
ècco!
German
siehe da!
addeàdhu, addeàllu , avb, iscl: addiàllu Synonyms e antonyms achelu, acodhu, addeodhu, allodhu, eddeallu, midhu Sentences addealla, como deo la carigno! ◊ addeadhos a cufessone, sos pitzinnos, chi ant lassau sos zogos po cúrrere a saludare sa sorresta! Etymon srd.
addèchere , vrb: addèghere, dèchere* Definition su istare o andhare bene de una cosa a un'àtera, a una persona, su dhi èssere adatu (nau fintzes de unu fàere) Sentences a nostra Segnora li addeghet su mantu ◊ cheria arregionare de calendàrios ca addeghet a sa chistione (M.Ghiacciu)◊ a sas fainas tuas lis addeghent sos bantos.
addechidàda , nf Definition su addechidare Sentences a sa crésia li diat dèghere deabberu un'acontzadedha e li diant dèvere dare un'addechidada Etymon srd.
addechidàdu , pps, agt Definition de addechidare; chi dh'ant fatu déchidu, aconciau, fintzes nau a befa po su contràriu 2. bi at una chéjia minoredha, fea meda e peus addechidada.
addechidàre , vrb Definition fàghere bellu, déchidu, aconciare, agiustare Etymon srd.
addechídu , agt Definition
chi deghet, chi andhat bene, chi est fatu bene
Synonyms e antonyms
addeghíbbile,
déchidu,
dechile
Etymon
srd.
Translations
French
décent
English
decent
Spanish
decente
Italian
decènte
German
anständig.
addecoàre, addecuàre , vrb Definition bestire bene, fàere cun incuru Synonyms e antonyms allaputzai, cuncodrai Sentences ite ispantu a ti bíere goi ischerritzadu e bestidu de istratzos: proite no ti ses addecoadu bene, oe? 2. est sèmpere addecoadu: bistires a sa moda, iscarpas chi costant dinari! (M.Danese)◊ Fulanu faghet sa fasche de sa linna totu addecuada: no bi at una nae chi essit dae s'àtera!
addedàre , vrb Definition
iscumbatare canta est una cosa cun s'addeda
Synonyms e antonyms
ammadiri,
mesurai
Etymon
srd.
Translations
French
mesurer
English
to measure
Spanish
medir
Italian
misurare
German
messen.
addedíe , avb: addeie Definition
a lughe de die, totu is oras de candho faet die a candho iscurigat
Synonyms e antonyms
| ctr.
addenote
Sentences
addenote e addedie che ómine dogau isto pessandhe ◊ si ammentabat totu su chi li fit capitau addedie ◊ su bandhuleri drommit addeie e zirat addenote
Etymon
srd.
Translations
French
de jour
English
by day
Spanish
de día
Italian
di giórno
German
tagsüber.
addegadiàre , vrb Definition
fàere a tegadia, fodhe de sa pruna ortitza, chi no ammadurat s'ossu e abbarrat coment'e una tega, buida in mesu, modhe, e apustis si sicat deunudotu
Etymon
srd.
Translations
French
rabougrir
English
to grow badly (said about fruit or plants)
Spanish
zocatearse,
apestarse
Italian
imbozzacchire
German
einschrumpfen.
addegadíu , agt Definition
fatu a tegadia
Etymon
srd.
Translations
French
rabougri
English
grown badly (about fruit or plants)
Spanish
zocato
Italian
imbozzacchito
German
eingeschrumpft.