A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

addasiàu adasiàu

addàsiu addàju

addatài, addatàe, addatàre adatài

addàtu adàtu

addauségus addaeségus

addaustàdu , avb: daustadu* Definition passau su mesuie, apustis papau a su mesuie Synonyms e antonyms aimpustibràngiu Sentences andhaiat a sa tanca cun s'ebba e addaustadu si ndhe torraiat.

addaxàdu adasiàu

addèa! , avb Definition foedhu chi narant po ammostare una cosa / addèadi! = addea a tui!, addèabbos! = addea a bosatrus!, addeaghi = eco chi… Synonyms e antonyms ecoghi Sentences e addea chi li parfeit de bídere una cosa chi si assimizaiat a un'ou! Etymon srd. Translations French voici!, voilà! English here it is! Spanish ¡he aquí, ahí! Italian ècco! German siehe da!

addeàdhu, addeàllu , avb, iscl: addiàllu Synonyms e antonyms achelu, acodhu, addeodhu, allodhu, eddeallu, midhu Sentences addealla, como deo la carigno! ◊ addeadhos a cufessone, sos pitzinnos, chi ant lassau sos zogos po cúrrere a saludare sa sorresta! Etymon srd.

addèchere , vrb: addèghere, dèchere* Definition su istare o andhare bene de una cosa a un'àtera, a una persona, su dhi èssere adatu (nau fintzes de unu fàere) Sentences a nostra Segnora li addeghet su mantu ◊ cheria arregionare de calendàrios ca addeghet a sa chistione (M.Ghiacciu)◊ a sas fainas tuas lis addeghent sos bantos.

addechidàda , nf Definition su addechidare Sentences a sa crésia li diat dèghere deabberu un'acontzadedha e li diant dèvere dare un'addechidada Etymon srd.

addechidàdu , pps, agt Definition de addechidare; chi dh'ant fatu déchidu, aconciau, fintzes nau a befa po su contràriu 2. bi at una chéjia minoredha, fea meda e peus addechidada.

addechidàre , vrb Definition fàghere bellu, déchidu, aconciare, agiustare Etymon srd.

addechídu , agt Definition chi deghet, chi andhat bene, chi est fatu bene Synonyms e antonyms addeghíbbile, déchidu, dechile Etymon srd. Translations French décent English decent Spanish decente Italian decènte German anständig.

addecoàre, addecuàre , vrb Definition bestire bene, fàere cun incuru Synonyms e antonyms allaputzai, cuncodrai Sentences ite ispantu a ti bíere goi ischerritzadu e bestidu de istratzos: proite no ti ses addecoadu bene, oe? 2. est sèmpere addecoadu: bistires a sa moda, iscarpas chi costant dinari! (M.Danese)◊ Fulanu faghet sa fasche de sa linna totu addecuada: no bi at una nae chi essit dae s'àtera!

addèda , nf: deda* Synonyms e antonyms medida, mesura, régula.

addedàre , vrb Definition iscumbatare canta est una cosa cun s'addeda Synonyms e antonyms ammadiri, mesurai Etymon srd. Translations French mesurer English to measure Spanish medir Italian misurare German messen.

addedíe , avb: addeie Definition a lughe de die, totu is oras de candho faet die a candho iscurigat Synonyms e antonyms | ctr. addenote Sentences addenote e addedie che ómine dogau isto pessandhe ◊ si ammentabat totu su chi li fit capitau addedie ◊ su bandhuleri drommit addeie e zirat addenote Etymon srd. Translations French de jour English by day Spanish de día Italian di giórno German tagsüber.

addegadiàre , vrb Definition fàere a tegadia, fodhe de sa pruna ortitza, chi no ammadurat s'ossu e abbarrat coment'e una tega, buida in mesu, modhe, e apustis si sicat deunudotu Etymon srd. Translations French rabougrir English to grow badly (said about fruit or plants) Spanish zocatearse, apestarse Italian imbozzacchire German einschrumpfen.

addegadíu , agt Definition fatu a tegadia Etymon srd. Translations French rabougri English grown badly (about fruit or plants) Spanish zocato Italian imbozzacchito German eingeschrumpft.