A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

allenàre 1 , vrb Definition fàere allenamentos, pònnere abbitúdine a isfortzos mannos Synonyms e antonyms abbetuare Translations French entraîner English to train Spanish entrenar Italian allenare German trainieren.

allenàu , pps, agt Definition de allenare 1 Synonyms e antonyms abbituadu Translations French entraîné English trained Spanish entrenado Italian allenato German trainiert.

alleniàre allenàre

alleníre , vrb Synonyms e antonyms abblandai, allebiae, allenare, illebiare Sentences tanta gente mi solet cunfortare chilchendhe de mi allenire su dolore (L.Floris) Etymon srd.

alléniu , nm Definition su alleniare, allenire / àere, dare a. a su male, a una suferéntzia Synonyms e antonyms illébiu | ctr. aggravamentu Etymon srd.

allentàda , nf Definition su allentare Synonyms e antonyms abbacada | ctr. acadriada Sentences su trabàgliu como at dadu un'allentada Etymon srd.

allentadúra , nf Synonyms e antonyms aflusciamentu, allentamentu Etymon srd.

allentài , vrb: allentare Definition abbacare una cosa tropu càdria, tropu tirada, fàere prus lentu, prus lenu, prus pagu forte Synonyms e antonyms abbambiai 1, aflusciai, afrincai, allenare, illebiare, illenare | ctr. acadriare, apretai, incrispiai Sentences ant allentau su passu e si sunt firmadas ◊ a mie faghet dannu su lentore ca mi allentat piús de su fenu 2. de coro Ti pregamus, o Signore: allenta su rigore! Translations French ralentir English to slow down Spanish ralentizar, disminuir Italian rallentare German lockern.

allentaméntu , nm Definition su allentare, allentadura Synonyms e antonyms aflusciadura, allentada | ctr. acadriada Etymon srd.

allentàre allentài

allènte , avb Definition a lente, a lentu: chentza presse, in manera pàsida, fintzes a boghe bàscia / cagallente = irmasionadu, fiacosu, adasiau Synonyms e antonyms abbellu, allentu, allenu 1 | ctr. impresse Sentences su trenu andhat sempre piús allente assuprindhe a s'istatzione ◊ allente allente si ch'est afinigadu in sos modos de fàghere ◊ mi naraiat sa cosa allente de no l'intèndhere àtere Etymon srd.

allenticàre , vrb Synonyms e antonyms allentai, abbambiai 1, allenare | ctr. acadriare, incrispiai Etymon srd.

allentolzàre , vrb: allentorzare, lentorzare Definition nau de is brebès, mòrrere cun su coro in abba, immalaidare po àere papau erba saurrada, lentorada, isciusta Etymon srd.

allentoradúra , nf Definition su allentorai, issaurradura Etymon srd.

allentorài , vrb Synonyms e antonyms allentorire, insaurrare, issaghinare Etymon srd.

allentoràtu , agt Synonyms e antonyms allentoridu, saghinadu, saghinosu Etymon srd.

allentorídu , pps, agt Definition de allentorire; chi est isciustu de su lentore Synonyms e antonyms allentoratu, saghinadu, saghinosu 2. s'erva oe est tota allentorida ◊ sa terra est allentorida dae sa note Translations French humide de rosée English dewy Spanish rociado Italian rugiadóso German tauig.

allentorigàdu , agt Definition chi est isciustu de lentore Synonyms e antonyms allentoratu, saghinadu, saghinosu Etymon srd.

allentoríre , vrb: lentorire* Definition isciúndhere de lentore Synonyms e antonyms allentorai, insaurrare, issaghinare Translations French faire devenir humide de rosée English to wet with dew Spanish rociar Italian bagnare di rugiada German mit Tau befeuchten.

allentorzàre allentolzàre