allobàe, allobài , vrb: allobare,
lobae Definition
pònnere o acapiare impare, a loba / sartiare a pes lobaus = cun ambadús peis impari (comenti si fait sartendi de logu artu)
Synonyms e antonyms
acopiare,
acrobai,
agiobare,
apagiare,
aparigai,
giúnghere
| ctr.
illobare,
iscrobai
Sentences
seus nosu chi dhus fadeus is fillus e a nosu tocat a dhus allobai
Etymon
srd.
Translations
French
jumeler
English
to couple
Spanish
juntar
Italian
abbinare
German
zusammenfügen.
allobaméntu , nm Definition
pigare, fàere o pònnere a duos a duos, a loba
Synonyms e antonyms
acrobamentu,
acróbiu,
agiobu,
apazonzu,
unione
Etymon
srd.
Translations
French
appariement
English
coupling
Spanish
apareamiento
Italian
appaiaménto
German
Paarung.
allobàre allobàe
allobàu , pps, agt Definition de allobare; nau de gente o de animale, chi est naschiu a loba, de sa matessi bentre e matessi angiada o partu de un’àteru (frade o sorre) Synonyms e antonyms giuntu / cróbinu.
allóbiu, allóbu agióbu
allocài , vrb: allucai Definition
fàere o essire locu, ammammalucare, incantare
Synonyms e antonyms
allochiai,
imbolocai,
scimprai
Sentences
ti creis ca mi allucas aici cun duas cositedhas: dèu bollu totu sa parti mia! ◊ candu mi seu cojada mi seu allucada e no apu castiau ni bellesa e ni virtudi ◊ si allucant castiendu arrandas, ingirialetus, una patena, unu cungiali, bastat chi siat cosa antiga!
2.
allucaus, no iscidiant in cai istampu nc'intrai ◊ no abbarres allucau!
Etymon
spn.
alocar
Translations
French
devenir idiot
English
to make silly
Spanish
enloquecer
Italian
diventare o far scémo
German
dumm werden.
allocàre , vrb: allogai,
allogare 1 Definition
giare in afitu; rfl. fàere su tzeracu o sa tzeraca a contu de àtere
Synonyms e antonyms
acodrare,
afitare 1,
apejonare,
arrendai
Sentences
a mi lu allogas cussu frundhagu a padharzu? ◊ at allogadu sa binza a binzateris malos
2.
pastóricat allocau chin tziu Pielle ◊ pro èssere allogada, mezus cane! ◊ si est allogadu isse puru cun su matessi mere de sa muzere ◊ su fizu si ch'est andhadu dae domo e si est dépidu allogare ◊ si est allogadu cun d-unu pro andhare a porcarzare ◊ fit intrada in cussa domo a si allogare
Etymon
itl.
allogare
Translations
French
louer
English
to rent
Spanish
alquilar
Italian
affittare
German
vermieten.
allocatéri , nm: allogaderi,
allogateri Definition
chie leat domo (o àteru) a pesone, in afitu
Synonyms e antonyms
afitèvole,
arrendadori,
pesonali
| ctr.
afitadore
Sentences
in cussa domo sos annos colatos bi est istatu coment'e allocateri
Etymon
ctl.
llogater
Translations
French
locataire
English
lodger
Spanish
locatario,
arrendatario
Italian
locatàrio
German
Mieter.
allocàu , pps, agt Definition de allocai Synonyms e antonyms allochiau, alloriau, atontau, scimprau 2. ma ita teneis custu merí: seis totus allucaus!
allochélu , avb Definition
allodhu in cudhane, adheni!
Synonyms e antonyms
alloncedhu,
billuchelu,
mianchelu,
millichelu
Etymon
srd.
Translations
French
le voilà!
English
here he is!
Spanish
¡helo aquí!
Italian
èccolo!
German
hier ist er!
allochiadòri , agt Definition chi allóchiat, chi faet allochiai, ammachiare Sentences est genti allena in domu sua imbitzada a sonus de trumba furistera allochiadora (F.Carlini) Etymon srd.
allochiadúra , nf Definition su si allochiai Synonyms e antonyms allochiamentu, allóchiu, incadumadura Etymon srd.
allochiài , vrb Definition
cufúndhere, no cumprèndhere prus nudha, fàere a macu, a locu
Synonyms e antonyms
allocai,
atontai,
incadumai,
ispantai,
istontoleare
2.
dhoi at genti meda allochiada de sa droga ◊ abarràt allochiau a buca oberta e a ogus isprapaluciaus ◊ cussu est allochiau che unu sitzigorru!
Translations
French
abêtir
English
to make dizzy
Spanish
alelar
Italian
rimbecillire
German
dumm machen,
verdummen.
allochiaméntu , nm Definition su si allochiai Synonyms e antonyms allóchiu, incadumadura Sentences po sa timoria de s'iscumíniga, s'allochiamentu nci dhus isparafundat in su disisperu ◊ autònomus nanca seus… piticu s'allochiamentu fendi su chi nant is àterus! Etymon srd.
allochídhu! , iscl Synonyms e antonyms alloncedhu, billuchelu, mianchelu, millichelu Sentences nominau su molenti… allochidhu presenti! Etymon srd.
allóchiu , nm Synonyms e antonyms
allochiamentu
Etymon
srd.
Translations
French
hébétement
English
dulling
Spanish
atontamiento
Italian
inebetiménto
German
Betäubung.
allócu , nm: allogu Definition
su chi si pagat o si faet pagare de afitu; su allogare, giare in afitu una cosa / àere, leare, pedire a s'allogu, pagare s'allogu, istare in domos de allogu
Synonyms e antonyms
acodradura,
afitu,
allogadura,
arrendu,
pasoni
Sentences
allodha sa luna: sa noti dha teniat in allogu po fai luxi! ◊ bi at de pacare barratzellos e allocu
2.
mai at chérfitu pacare pro pàschere in tirrinos de allocu ◊ cherent su cunzadu a s'allogu
Etymon
srd.
Translations
French
loyer,
réserve
English
rent,
reserve
Spanish
alquiler
Italian
affitto,
risèrva
German
Miete,
Reserve.
allodaminài alladamenàe
allodàre , vrb: laudai* Definition giare làudes Synonyms e antonyms abantai, alabai, alabantzai Sentences allodemus a Maria, mama de Cristos!