allobàe, allobài , vrb: allobare, lobae Definition pònnere o acapiare impare, a loba / sartiare a pes lobaus = cun ambadús peis impari (comenti si fait sartendi de logu artu) Synonyms e antonyms acopiare, acrobai, agiobare, apagiare, aparigai, giúnghere | ctr. illobare, iscrobai Sentences seus nosu chi dhus fadeus is fillus e a nosu tocat a dhus allobai Etymon srd. Translations French jumeler English to couple Spanish juntar Italian abbinare German zusammenfügen.
allobaméntu , nm Definition pigare, fàere o pònnere a duos a duos, a loba Synonyms e antonyms acrobamentu, acróbiu, agiobu, apazonzu, unione Etymon srd. Translations French appariement English coupling Spanish apareamiento Italian appaiaménto German Paarung.
allobàre allobàe
allobàu , pps, agt Definition de allobare; nau de gente o de animale, chi est naschiu a loba, de sa matessi bentre e matessi angiada o partu de un’àteru (frade o sorre) Synonyms e antonyms giuntu / cróbinu.
allóbiu, allóbu agióbu
allocài , vrb: allucai Definition fàere o essire locu, ammammalucare, incantare Synonyms e antonyms allochiai, imbolocai, scimprai Sentences ti creis ca mi allucas aici cun duas cositedhas: dèu bollu totu sa parti mia! ◊ candu mi seu cojada mi seu allucada e no apu castiau ni bellesa e ni virtudi ◊ si allucant castiendu arrandas, ingirialetus, una patena, unu cungiali, bastat chi siat cosa antiga! 2. allucaus, no iscidiant in cai istampu nc'intrai ◊ no abbarres allucau! Etymon spn. alocar Translations French devenir idiot English to make silly Spanish enloquecer Italian diventare o far scémo German dumm werden.
allocàre , vrb: allogai, allogare 1 Definition giare in afitu; rfl. fàere su tzeracu o sa tzeraca a contu de àtere Synonyms e antonyms acodrare, afitare 1, apejonare, arrendai Sentences a mi lu allogas cussu frundhagu a padharzu? ◊ at allogadu sa binza a binzateris malos 2. pastóricat allocau chin tziu Pielle ◊ pro èssere allogada, mezus cane! ◊ si est allogadu isse puru cun su matessi mere de sa muzere ◊ su fizu si ch'est andhadu dae domo e si est dépidu allogare ◊ si est allogadu cun d-unu pro andhare a porcarzare ◊ fit intrada in cussa domo a si allogare Etymon itl. allogare Translations French louer English to rent Spanish alquilar Italian affittare German vermieten.
allocatéri , nm: allogaderi, allogateri Definition chie leat domo (o àteru) a pesone, in afitu Synonyms e antonyms afitèvole, arrendadori, pesonali | ctr. afitadore Sentences in cussa domo sos annos colatos bi est istatu coment'e allocateri Etymon ctl. llogater Translations French locataire English lodger Spanish locatario, arrendatario Italian locatàrio German Mieter.
allocàu , pps, agt Definition de allocai Synonyms e antonyms allochiau, alloriau, atontau, scimprau 2. ma ita teneis custu merí: seis totus allucaus!
allochélu , avb Definition allodhu in cudhane, adheni! Synonyms e antonyms alloncedhu, billuchelu, mianchelu, millichelu Etymon srd. Translations French le voilà! English here he is! Spanish ¡helo aquí! Italian èccolo! German hier ist er!
allochiadòri , agt Definition chi allóchiat, chi faet allochiai, ammachiare Sentences est genti allena in domu sua imbitzada a sonus de trumba furistera allochiadora (F.Carlini) Etymon srd.
allochiadúra , nf Definition su si allochiai Synonyms e antonyms allochiamentu, allóchiu, incadumadura Etymon srd.
allochiài , vrb Definition cufúndhere, no cumprèndhere prus nudha, fàere a macu, a locu Synonyms e antonyms allocai, atontai, incadumai, ispantai, istontoleare 2. dhoi at genti meda allochiada de sa droga ◊ abarràt allochiau a buca oberta e a ogus isprapaluciaus ◊ cussu est allochiau che unu sitzigorru! Translations French abêtir English to make dizzy Spanish alelar Italian rimbecillire German dumm machen, verdummen.
allochiaméntu , nm Definition su si allochiai Synonyms e antonyms allóchiu, incadumadura Sentences po sa timoria de s'iscumíniga, s'allochiamentu nci dhus isparafundat in su disisperu ◊ autònomus nanca seus… piticu s'allochiamentu fendi su chi nant is àterus! Etymon srd.
allochídhu! , iscl Synonyms e antonyms alloncedhu, billuchelu, mianchelu, millichelu Sentences nominau su molenti… allochidhu presenti! Etymon srd.
allóchiu , nm Synonyms e antonyms allochiamentu Etymon srd. Translations French hébétement English dulling Spanish atontamiento Italian inebetiménto German Betäubung.
allócu , nm: allogu Definition su chi si pagat o si faet pagare de afitu; su allogare, giare in afitu una cosa / àere, leare, pedire a s'allogu, pagare s'allogu, istare in domos de allogu Synonyms e antonyms acodradura, afitu, allogadura, arrendu, pasoni Sentences allodha sa luna: sa noti dha teniat in allogu po fai luxi! ◊ bi at de pacare barratzellos e allocu 2. mai at chérfitu pacare pro pàschere in tirrinos de allocu ◊ cherent su cunzadu a s'allogu Etymon srd. Translations French loyer, réserve English rent, reserve Spanish alquiler Italian affitto, risèrva German Miete, Reserve.
allodaminài alladamenàe
allodàre , vrb: laudai* Definition giare làudes Synonyms e antonyms abantai, alabai, alabantzai Sentences allodemus a Maria, mama de Cristos!