arrovonéllu , nm Definition
genia de erba de ortu chi faet arraighina grussa, segundhu sa calidade curtza, tundhita, segundhu longa, totu orrúbia o fintzes in parte orrúbia e in parte bianca, unu pagu pitzigorosa (e a bortas fintzes meda)
Synonyms e antonyms
alicarja,
arraiga,
arraigàgia,
arraíxini,
rabanella*,
raighinarza
Scientific Terminology
rbzc, Raphanus sativus
Translations
French
radis
English
radish
Spanish
rábano
Italian
ravanèllo
German
Gartenrettich.
arròza , nf: orroza Definition calidade de àghina unu pagu orrúbia Synonyms e antonyms rotza Scientific Terminology frt.
arrú , nm: arrua,
arruvu,
orrú,
rú* Definition
sa tupa e su frutu de s’orruo, genia de linna chi faet a cambos longos, mussòrgias o cannas, totu ispina / a. cràbinu, arruvu cràviu, màsciu = rubu berbeghinu, ruburbinu; essiri de s’arrú e intrai in su titioni = andhare de male in peus; murighessa de s’arrua = mura, su frutu de su rú; sida de a. = canna de rú
Synonyms e antonyms
amura,
lama 1,
murarrú,
orruile
Sentences
trobiu coment'e s'arrú cun su tintioni
Surnames and Proverbs
smb:
Arrú
/
prb:
àxina cota e mura de arrú, dogna cosa a su tempus sú
Scientific Terminology
mt, Rubus fruticosus
Translations
French
ronce
English
bramble
Spanish
zarza
Italian
róvo
German
Brombeerstrauch.
àrru , nm Definition logu totu orrocas / barracu de arru = fatu a pedra Synonyms e antonyms arrocaxa, arrochibi, nodera, rocaria, rocarju, rochedu Surnames and Proverbs smb: Arru, Arrus Scientific Terminology slg.
àrru 1 aérru
arrúa arrú
arruài , vrb Definition ispatare, segare s'orruo, su titione e malesas deasi, limpiandho su terrinu Synonyms e antonyms irruatare, irrubare, isurruare Etymon srd.
arruàre , vrb: arrugare Definition su si firmare in s’orruga, in s'istrada, in su camminu Etymon srd.
arruàrgiu , nm: arruaxu, orruàlgiu, ruàgiu* Definition donnaghe o padente de orruo, logu prenu de tupas de orruo; busa, tupa de orruo Synonyms e antonyms orruelartzu, ruedu / arrú 2. s'arruaxu fait sa muriarrú ◊ furiant terras prenas de arruaxu.
arruarzàre , vrb Definition
su si fàere a unu arruàrgiu, totu prenu de orruo, arestau, nau de unu terrenu chentza trebballau
Synonyms e antonyms
abriare,
aferare,
agrestare,
eremire,
imburdiri
Etymon
srd.
Translations
French
rendre sauvage
English
to make wild
Spanish
enmalecerse
Italian
inselvatichire
German
verwildern lassen.
arruàxu arruàrgiu
arrubàu , agt Definition chi est arrancadu, arréschiu in s’orruo, firmu arréschiu in calesiògiat cosa Etymon srd.
arrúbbia , nf: arrúbia, rúbbia Definition genia de erba (e su frutu puru) bona po fàere tinta orrúbia, tinta de sorixedha, po tínghere orrobba o fintzes àteru Synonyms e antonyms atzotalimba, batalimba, ciorisedha, colalati, luja, orighedha 1, pigalati, pitziculosa, ratalimba, rúgia, tintaruja Scientific Terminology rba, Rubia tinctorum, R. peregrina Etymon itl. robbia.
arrubèschere , vrb: rubèschere Definition fàere o essire orrúbiu orrúbiu in cara Synonyms e antonyms arrabatzonare, impoboriai.
arrúbia arrúbbia
arrubiàe, arrubiài , vrb: arrujare,
orrubiare Definition
fàere in colore orrúbiu, tirare a s’orrúbiu, su si fàere orrúbios de sa bregúngia; fàere sa crosta a is papares (mescamente a s'orrostu) o còere pata a fogu
Synonyms e antonyms
abbrigai,
arrubiscai,
arrujire,
cardiare,
ingrujare,
irrubiare,
orruviare
/
rfl. arrabatzonare
Sentences
in s'íscia sa tamata est arrujandhe ◊ lassa s'ischidoni, deghinou ti nci dhu fatzu ingurti arrubiau!
2.
su sirboni arrubiau portandedhu a sa mesa
Etymon
srd.
Translations
French
rougir
English
to blush
Spanish
enrojecer,
sonrojarse,
dorar
Italian
arrossare,
arrossire,
rosolare
German
röten,
erröten,
bräunen.
arrubiaméntu , nm Definition
su arrubiai, fàere orrúbiu, su si orrubiare de bregúngia
Synonyms e antonyms
arrujatzadura,
imbudhighinore,
irrujadura
Etymon
srd.
Translations
French
rougissement
English
reddening
Spanish
enrojecimiento,
rubor
Italian
arrossaménto,
rossóre
German
Rötung,
Röte.
arrubiànciu , agt Definition
chi est in colore unu pagu orrúbiu
Synonyms e antonyms
arrubiastu,
rujastrinu
Scientific Terminology
clr
Etymon
srd.
Translations
French
rougeâtre
English
reddish
Spanish
rojizo
Italian
rossìccio
German
rötlich.
arrubiàstu , agt: orrubiassu Definition
de colore unu pagu orrúbiu, chi tirat a s’orrúbiu
Synonyms e antonyms
cariasinu,
rujastrinu,
rujatu
Scientific Terminology
clr
Etymon
srd.
Translations
French
rougeâtre
English
reddish
Spanish
rojizo
Italian
rossastro,
rossìccio
German
rötlich.
arrubiédhu , agt, nm Definition chi est unu pagu orrúbiu; genia de cosa orrúbia chi si frigant in cara e mescamente in lavras is féminas po si pàrrere de prus, po fàere prus bella sa carrítzia, e fintzes tretu orrúbiu in s’ispuntone de is trempas / faisí is arrubiedhus = frigàresi tinta in càvanos Synonyms e antonyms arrubietu 2. po si fai is arrubiedhus si ponit ananti de s'isprigu.