atrociadórgiu , nm Definition ferru adatau in punta po fàere cúrrere su cadhinu (cricu), genia de manúbbriu Synonyms e antonyms poltaghílciulu Scientific Terminology ans Etymon srd.
atrociài , vrb: atrossare, atrotzare Definition acapiare, istrínghere cun sa trotza, agiustare cosa chi andhet o istet bene posta, firma; in cobertantza, acapiare male, a improdhu; chínghere male o portare su bestimentu postu male / atrociai una brulla a ccn. = cuncordare una brulla a unu Synonyms e antonyms acapiae, prèndhere / allorincai, atzampanare, indrollare Sentences cun sas manos ligadas, atrotzadu cun funes e cadenas ◊ a Gesugristu dh'iant atrociau a una colunna po dhu pistai 2. pariat unu diàulu, aici mali atrossau Etymon itl. attorciare.
atrocillài , vrb Definition coment'e tròchere, furriare / a. is ogus = furriare sos ogros, abbaidare a ogru dortu Synonyms e antonyms tortigiai Sentences s'argiau si ndi fut pesau e si fut postu a badhai sentza prus si atrocillai.
atróciu , nm: atrotzu Definition su atrociai, atrotzare, siat acapiandho cosa cun sa trotza e siat fintzes naendho de cumportamentu de gente Synonyms e antonyms afidura, atrotzadura, atrotzamentu, prendhidura | ctr. isorbidura Idioms csn: pònnere s'atrotzu a unu = obbrigare, custrínghere a unu a fàghere carchi cosa, fintzas su chi no est zustu; èssere (a) atrotzu = afissu, in afissu 2. su cane giughet su collarinu atrotzu a tuju Etymon srd.
atrocolài atricuài
atróculu , nm: Definition
genia de cropu giau a forte atumbandho a calecuna cosa, mescamente su cropu de conca chi si giaent is mascos gherrandho
Synonyms e antonyms
atumbu,
crabitinu,
tzumbada
Etymon
srd.
Translations
French
heurt
English
collision
Spanish
cornada
Italian
còzzo
German
Stoß.
atrodhionài , vrb Definition nàrrere trodhionimis, istare criticandho a s’unu e s’àteru Synonyms e antonyms afrodhiai, bodhetai Sentences cussa est sempri a trevessu atrodhionendu! (I.Pillosu) Etymon srd.
atrofía , nf Definition
genia de maladia, male o disturbu chi faet torrare, minimare un’organísimu o un’arremu
Translations
French
atrophie
English
atrophy
Spanish
atrofia
Italian
atrofía
German
Atrophie.
atróficu , agt Definition
nau de organísimu o arremu de sa carena, chi si torrat coment’e morindhosi, torrandho de pesu e de mannària
Translations
French
atrophique
English
atrophic
Spanish
atrófico
Italian
atròfico
German
atrophisch.
atrofizàre , vrb Definition
minimare, torrare de pesu e de mannària po calecunu male, nau de un’organísimu o de un’arremu
Translations
French
atrophier
English
to atrophy
Spanish
atrofiar
Italian
atrofizzare
German
atrophieren.
atrogàda , nf Synonyms e antonyms atorgu, atrogamentu | ctr. nega Sentences dae sas atrogadas chi at collidu at ischidu cosa segura.
atrogàdu atrocàdu
atrogài , vrb: trogai* Definition acapiare o imbodhigare una cosa a tantas bortas a inghíriu de calecun’àtera, fintzes in pitzu, a un’arremu o àteru Synonyms e antonyms imboligare, prèndhere / pinnicai / acordiolai, atrotixai, folfigiare, forrighitare, fortzicare, imbogiare, trobillai | ctr. irboligare, isòlbere, strogai Sentences atrogadhi unu giuncu po dh'aguantai frimu! ◊ ma ita tiàntziri totu mi bolis atrogai, su cordoni de santu Franciscu?! 2. su tzugu atrogau portit!
atrogaméntu , nm Definition su atrogare, arreconnòschere calecuna cosa Synonyms e antonyms atrogu | ctr. nega Sentences bos naro, amigos caros, chi cussu atrogamentu mi fit trambuliendhe! Etymon srd.
atrogàre atorgàre
atroghíre , vrb Synonyms e antonyms addulgare, ammítere, atorgare, averai, avriare 1, cufessare | ctr. dennegai, necare.
atrogliàre , vrb Definition nau de s'abba, fàere a trógliu, a paule, a erriu Etymon srd.
atrogolàdu , agt Definition chi est fatu a trógulu, a forma de cadhinu, de cricu Synonyms e antonyms trepojau, trogau Sentences sos probblemas sunt medas e acapiados apare cument'e sos anedhos de una cadena totu atrogolada (P.G.Mura)◊ depimos chircare su càbudu de custu filu atrogoladu Etymon srd.
atrogónzu , nm Definition su atrogare calecuna cosa Synonyms e antonyms atrogamentu, atrogu, testimonia | ctr. nega Sentences unu no podet èssere cundennadu chin s’atrogonzu de unu distimonzu ebbia Etymon srd.