aturedhàre atuledhàre
aturedhàre 1 , vrb Definition
istare o pònnere coment’e allorigaos, a unu túturu
Synonyms e antonyms
acoconare,
acucai,
acuculiare,
acugutzare,
aculigionai,
ammacionai,
pinnichedhare
Etymon
srd.
Translations
French
se pelotonner
English
to crouch
Spanish
encoger
Italian
rannicchiarsi
German
sich zusammenkauern.
aturetànti, aturetàntu ateretànte
aturigàda , nf Definition su aturigare Synonyms e antonyms atórigu, atzitzamentu, insúliu 1, insullamentu, intzídia, sotadura Sentences dare un'aturigada a sos canes Etymon srd.
aturigàre atorigàre
atúrigu atórigu
aturmentàdu , pps, agt Definition de aturmentare; trumentau, postu in avolotu.
aturmentàre, aturmentài atormentài
aturolía astorolía
aturracafè , nm Synonyms e antonyms aturradore, fronígliu, trunillu, turronellu.
aturradòre, aturradòri , nm: turradore*, turradori Definition genia de forredhu de làuna a forma de cilindru, intrau de longu in d-unu ferru a bisura de ischidone, po turrare cafei Synonyms e antonyms fronígliu, trunillu, turronellu Sentences mi fúrriu, àrtziu s'aturradori e chi no fut ca at giau unu brínchidu dh'iu isciorbedhau!
aturràdu , pps, agt: turrau Definition
de aturrare
Synonyms e antonyms
assadu,
assutu,
sicu
2.
sa terra est aturrada cun totu custu sicore e cun sos fogos ◊ sos trempiles sunt aturraos a sole ◊ sas pedras de su foghile sunt aturradas a fortza de bi fàghere su fogu
Translations
French
torréfié
English
roasted
Spanish
torrefacto
Italian
torrefatto
German
geröstet.
aturrài , vrb Definition pigare a turra, a terudha Etymon srd.
aturrài 1, aturràre , vrb: turrai* Definition
pònnere in su fogu sa cosa fintzes chi essit assada, in colore de castàngia, passada a fogu, àrrida de si segare cun facilidade atrotigandhodha o pistandhodha; in cobertantza, fintzes fàere a zigota, a befa, pigare a boghes, intzirigare / èssere aturra aturra = apunta a brigare, megai de certai
Synonyms e antonyms
ansare,
arridae
/
incidai
Sentences
fiu in coxina ghetendinci in d-unu paperi s'orxu chi iu aturrau ◊ aturrare su pane, sa pobassa ◊ su corpus de fizu meu l'azis lassadu supra de sos rocarjos, a l'aturrare soles e bentos ◊ as aturradu su papassinu tostu che sa preda!
2.
sa genti fiat aturrendi a s'àrbitru
Translations
French
dessécher,
torréfier
English
to roast
Spanish
desecar,
tostar
Italian
disseccare,
torrefare
German
austrocknen,
rösten.
aturricàre atorigàre
aturronài, aturronàre , vrb Definition intostare che a su turrone Synonyms e antonyms intostai Etymon srd.
atúrru , nm Definition su aturrare, aturradura Etymon srd.
aturrutàre , vrb Definition pèrdere turrutos de buca, papandho, fàere a turrutos, a coras Synonyms e antonyms acordozare Etymon srd.
aturtudhíre , vrb Synonyms e antonyms aciuciudhae, altudhare, altudhire, assunciudhai Etymon srd.
àturu àteru