A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

badalciúmine , nm Definition remiarzu, muntone de barduletes, de carramatzinas, de istrepos Synonyms e antonyms bascaràmene Etymon srd.

badalèdha , nf Definition nau de fémina, prus che àteru giòvona, picioca, chi est unu pagu conchilébia, rundhella, istat tropu in giru chentza fàere faina Sentences unu zòvanu, po s'irviolare chin cussas badaledhas, est menzus a ch'èssere assecurau chin su cojuviu!

badalocàe, badalocài badabocài

badalocaméntu , nm Definition su badalocare; cosa nada a brulla, a giogu, chentza cabu, a s'afaiu Synonyms e antonyms badalocu Etymon srd.

badalocàre badabocài

badalochímini , nm Synonyms e antonyms badalocu Etymon srd.

badalócu , nm Definition cosa nada a brulla, a giogu, chentza cabu, a s'afaiu; persona leada a befa; bacanu e avolotu, boghes e tzarra Synonyms e antonyms badalocamentu, brúglia / avarioni, dellíriu, ibbarione, istentériu / badharocu, carralzu Sentences at lassadu pèrdere sos badalocos de sa bidha 2. boches e prantu prenabant su bichinau: fit unu badalocu mannu! ◊ sas sorres fint totu pranghendhe e isse at artziau sa boche pro fàchere sessare su badalocu ◊ si fint pesaos a una boche fachendhe unu badalocu chi no si cumprendhiat su babbu chin su fizu Etymon srd.

badalogàre, badalucài, badalucàre badabocài

badangiàre badagnàe

badàngiu badàgnu

badàngiu 1 , nm: balanzu 1, baràngiu, guadàngiu 1* Definition linna de ias, genia de linna chi faet a cannàile e si che artzat a is matas: portat is fògias longhitas chi ue essint de su cambu (a duas impare in su matessi nodu) funt betadas a unu e portant sa punta atundhada, is frorighedhos chi faet, a matzitedhos, in is puntas funt finedhedhos e longos, coment'e a tubbu apertu in punta; a logos dhi narant erba cràbina, de cannedhus, de coronas, linna de pipas, ocru malu Synonyms e antonyms bidebbianca, erbagràbina, ligadorja 1, mamaechessa, mamaesida, mamasilva, mammelinna, sfundhabingiadas / cdh. vitiola Scientific Terminology rbl, Lonicera implexa Translations French chèvrefeuille English honeysuckle Spanish madreselva Italian madresélva, caprifòglio German eine Jelängerjeliebersorte.

badanzàre badagnàe

badànzu badàgnu

badèscia, badèssa , nf Definition sa superiora in su cunventu de is mòngias Synonyms e antonyms abbadessa*.

badhàda , nf Definition su badhare; fintzes furriada de istradas, de orrugas Synonyms e antonyms carronada, furriada Etymon srd.

badhadòre , nm Definition madixedha groga Synonyms e antonyms coetaggroga Scientific Terminology pzn Etymon srd.

badhadòri , agt, nm: badharoi, balladore 1, balladori, ballatore Definition chi o chie ballat; chi girat (che a chie ballat); chi est in tàntaris o no est bene firmu; spigoni o ferru de porta, o de portone, chi postu in su tacu (o rana) dhos lassat girare e apèrrere cun facilidade / balladore de su lumbu (itl. tèsta del fèmore)= sa conca de s'ossu de sa cossa (su murudhale) ue intrat in s'ossu de su lumbu, e fintzas sa calanca de custu Synonyms e antonyms badharinu, ballarianu / arrodedha 1, càncara 1, grifone, rodighedha, ruédhula Sentences is badhadoris formant is cópias apasaus a duus a duus 2. naradhi chi arrangit s'isprigu balladori! Etymon srd. Translations French danseur, pivot English dancer, pin Spanish bailarino, inestable Italian ballerino, pèrno German wackelnd, Zapfen.

badhadróxu , nm Definition faendho unu camminu o un'istrada, s'úrtimu tretu, inue si fúrriat po torrare agoa a fàere sa torrada Synonyms e antonyms furriadolzu Translations French terminal English terminus Spanish terminal Italian capolìnea German Endstation.

badhadrúfa , nf Definition genia de giogu: unu bículu de linna trebballau a bisura de pira, cun sa punta de ferru, chi si faet girare betandhodha in terra (a sa parte de sa punta) ma poderandho su càbudu de una codriola (imbolicantinu) imbodhigada totu a inghíriu e a manera chi s'ispodhichet a cropu (s'àteru càbudu est líbberu) Synonyms e antonyms badharóculu, badrufa, baudha, crócua, marrócula Scientific Terminology ggs Etymon srd. Translations French toupie English spinning top Spanish peonza, trompo Italian tròttola German Kreisel.

badhài , vrb: badhari, ballae, ballai, ballare Definition mòvere cun crabbu a sonu de sonete o de boghe, a dillu, po divertimentu; nau de s'ària, fàere coment'e a tremidura de su sole forte, o nau de cosa chi iat a dèpere istare firma, mòvere a tremidura, èssere pagu firma, a su move move Synonyms e antonyms dansai, istripizare, trinchitare / mòere, trèmere Idioms csn: ballare a sa tzivile = b. su ballu furisteri, chi est a cópias afranzadas (su ballu sardu est ballu tundhu, fintzas si si ballat a cópias puru, sos chi intrant a mesu); badhai che bagadius in festa = a piaghere, a cusséssia; fàghere b. sa perigoldina = donai un surra de si ndi arregordai; ballàresi in punta de agu = no ischire inue ndhe istare de sa cuntentesa; isse si cantat e isse si bàllada = fait totu cussu, scartedhu e cadinu (nadu mescamente de chie si cret unu pagu tropu o no cheret a neune); istare a su balla balla = a su moe moe, pagu frimmu; badhau mesunoti = comente passat mesanote, coladu mesanote Sentences in sa festa, in pratza, dhoi agatas genti badhendi ◊ fortza, piciocu: andeus a badhai! ◊ comenti fuant ballendi est passau su cummunigae, ma nemus si est imbanugau e sighiu ant a ballae 2. s'àghera si biet ballandhe: ite calore chi b'at! ◊ li ballat su terrinu in pes, de cantu est bella ◊ de su fritu li ballant sas dentes ◊ custa mesa ballat: depet zúghere unu pè in bóidu ◊ su tauladu ballat unu pagu Etymon ltn. ballare Translations French danser English to dance Spanish bailar Italian ballare German tanzen.