A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

bulvaràdu , agt: abbulveradu Definition nau de laore, chi est annepidau, niedhu, guastu de sa nébide Synonyms e antonyms abboau.

bulvarèra bruvurèra

bulvarítza , nf Definition pruinedhu fine fine, terra a pruinedhu fine Synonyms e antonyms ghilipiu, pruinedhu Translations French poussière English dust Spanish polvillo Italian pulvìscolo German Staub.

bulvaritzósu , agt Definition chi est totu brutu de pruine Synonyms e antonyms bruerosu, impiugheradu, peuerosu Etymon srd.

búlvera, búlvura brúvera

búlvura brúvera

búlza , nf: búrgia, burza, vulza Definition pendhiligione, orrughedhu de filu iscapiau, e prus che àteru iscàbulu, fora de sa tessidura, is filos iscapos chi abbarrant in s'oru de sa cosa téssia Synonyms e antonyms borra, búrgiula, gúrgia, irgurzúla, pindu, prillóciu Sentences catzadiche cussas burzas chi zughes atacadas a sa tzacheta! ◊ che sego sas burzas de sa fressada Surnames and Proverbs smb: Burgias, Burzas Translations French frange English fringe Spanish fleco Italian pènero German Ausfransung.

bùmba , nf, nm: abbumbu, bumbu Definition css. cosa de bufare, mescamente cosa forte chi portat àrculu, ma fintzes abba, nau fintzes in su sensu de unu tanti (tzicu, calighedhu) Synonyms e antonyms ambua, bevida, bufognu / ticu Sentences petzi sunt bonos a si abbudegare de bumba! ◊ li piachiat meta su bumbu e ca fit de vinu vonu li dechiat sa brulla ◊ cussos sunt malos a imbriacare, ca su bumbu lu bajulant! Etymon srd. Translations French breuvage English beverage Spanish brebaje Italian beveràggio German Getränk.

bumbaldèra , nf Definition logu de unu castedhu, su bàsciu Sentences su re l'at fatu aciapare e che l'at isprufundhadu in sa bumbaldera.

bumbaldéri bombardéri

bumbàrda , nf Definition genia de cannone; unu chi istat sèmpere foedhandho / èssere a una b. = èssiri imbriagus Synonyms e antonyms arralladori, ciaciareri, paraletadore Scientific Terminology rms Translations French bombarde English mortar Spanish bombarda, lombarda Italian bombarda German Bombarde.

bumbardàre bombardàre

bumbàre , vrb: abbumbai* Synonyms e antonyms acirrai, bufae, imbreacare, trincai Sentences ajò a su tzilleri a bumbare!

bumbérria , nf Definition idea a imbérriu, pagu séria, bibbirriu Synonyms e antonyms bidhídhiri, birbillitzu, zibbírriu.

bumbitàre bombitài

bumbitíu, bumbitívu bombitívu

búmbitu bómbitu

bumbonàre , vrb Synonyms e antonyms acirrai, bufae, bumbare, imbreacare, trincai Sentences si cheres bumbonare za la zuches prena sa buzaca! Etymon srd.

bumbòne , nm Definition chie est giau a su bumbu, a su bufóngiu Synonyms e antonyms imbriagone Sentences a cussu bumbone nazeliu chi no nche torret a inoche, ca est un'irgrísiu! Etymon srd.

bumbòni bubbone