bullissiàre , vrb: abbullissiare Definition pònnere trumbullu, avolotu, fàere carraxu, bullíssiu Synonyms e antonyms atrepillai, bolizare, isordulare, trumbugliai.
bullíssiu , nm Synonyms e antonyms abbolotu, atrepógliu, chimentu, sciumbullu, trambullu, tregollu.
bullíta , nf Definition
genia de púncia crutzitedha, a conca manna, po afortigare su fundhu de is iscarpas candho est de sola
Synonyms e antonyms
aciolu,
tàcia 1
/
cdh. budhita
Sentences
sas bullitas las ponet su catolaju a sos iscarpones ◊ ndhe perdes sas bullitas, su che passare tantu, si ses caltzadu a nou!
Surnames and Proverbs
smb:
Bullita, Bullitta
Etymon
itl.
bolletta
Translations
French
broquette,
semence,
béquet,
caboche
English
nail
Spanish
tachuela,
bellote
Italian
bullétta
German
Zwecke.
bullitàdu , pps, agt Definition
de bullitare; nau de iscarpas, chi dhi ant postu is bullitas a su fundhu
Synonyms e antonyms
acioau
/
cdh. imbudhitatu
Translations
French
clouté
English
nailed
Spanish
botas con clavos
Italian
chiodato
German
genagelt.
bullitadúra , nf Definition su bullitare Synonyms e antonyms acioadura Etymon srd.
bullitàre , vrb: abbullitae Definition pònnere is bullitas Synonyms e antonyms abbullitare, acioae, imbullitare Etymon srd.
bullitínu bulletínu
bullitínu 1 balentínu
búlliu búdhu
bullizàre bolizàre
bullizéri , agt, nm Definition chi o chie ponet buluzu, burdellu, tréulu, ponet sa gente a brigare Synonyms e antonyms bulluzadore | ctr. apachiadore, pachiosu Sentences cussa est una bullizera chi ponet a una contra a s'àtera, illimbandhe a totus!
bullízu bollúzu
bullonàtu , agt Definition chi est totu a giúmburos Synonyms e antonyms abbultzonadu, abburrutonadu, bunzudu, giumburudu, tzurumbosu Sentences tanno comintzaiant sas brias e carcunu nche las abbruscaiat e metas vias n'apo bistu carcunu totu male bullonatu Etymon srd.
bullònca bollònca
bullòne , nm Definition
pigione nou chi bogant is matas, mescamente in su truncu, in is naes grussas pudadas
Synonyms e antonyms
brione,
brossa,
cambigiolu,
froedha,
fruntza,
inseurru,
irbrossa,
pigionatzu
Scientific Terminology
rbr
Etymon
itl.
pollone
Translations
French
bourgeon
English
sprout
Spanish
brote
Italian
rampóllo
German
Sproß.
bullòne 1 bugliòne
bullòne 2 , nm Definition orrugu de ferru o àteru cun sa punta filetada de intrare apare cun d-unu dadu po mantènnere istrintas duas cosas impare Etymon itl. bullone.
búllu , agt Definition chi est buidu, lascu (nau de sa terra, chi est móvia, arada); nau de muru, chi est a sicu, fatu a pedra chentza pònnere impastu / pònniri sa pedra a b. = ammurare a sicu Synonyms e antonyms aurdu, buldu* Sentences su cracangiou crescit in sa terra bulla ◊ me is murus fatus a perda de bullu dhoi fiant is orcaxus ◊ su cungiau est serrau a muru bullu ◊ est unu muru fatu a perda bulla.
búllu 1 búdhu
búllu 2 , nm Definition
paperi bullau, cun valore legale e genia de aina chi postu o betau in pitzu de calecuna cosa a cropu o incracau cun tinta lassat unu marcu
Synonyms e antonyms
trimbu
Etymon
itl.
Translations
French
timbre,
cachet
English
stamp
Spanish
sello
Italian
bóllo
German
Stempelmarke,
Siegel,
Stempel.