cicionàda , nf Synonyms e antonyms macarronada.
ciciòne , nm: cigioni,
cijone,
ciucione,
tzitzone Definition
macarrone tundhu, fatu istrecandho cun sa matza de su pódhighe mannu un'orrughedhu de pasta / ciciones de rugu = malloredhos fatos cun iscete (podhe) e pódhine (frúfere)
Synonyms e antonyms
ciciolau,
istrangulau,
malladedhu,
mutzitu,
pitzoti
Sentences
como andho a maghinare e apustis bos fato sos ciciones ◊ a manigare bi tenimus cicionedhos a pódhighe
Scientific Terminology
mng
Translations
French
"gnocchi" (quenelles de purée de pommes de terre et farine)
English
gnocchi
Spanish
gnocchi
Italian
gnòcco
German
Kloß.
ciciòne 1 , nm: sissoni, titone*, tzitzone 1 Synonyms e antonyms chicone, muncioni Sentences seo a conca a giminera, in su fogu a ciciones mannos.
ciciòne 2, ciciòni , nm Definition essidura, fruschedha chi dolet in sa pedhe candho no at fatu ancora matéria Synonyms e antonyms brúgula, lanturra, popoti, sangiolu, tzoedhu Scientific Terminology mld Etymon itl. ciccione.
cicíre cecíre
cíciri , nm Definition móvia lestra meda, fintzes de manu, de conca, de àteru; pigione puru? / fàghere a su c. = fàghere che bentu, in lestresa meda, pigaisidha po nudha Sentences gesocannu, arrabbiados chi sezis: bois faghides a su cíciri! ◊ issos faghent a su cíciri: arguai de los tocare! ◊ at fatu a su cíciri: no mi at lassadu mancu abbèrrere buca! ◊ andhe naturale su chi as: faghes a su cíciri! 2. sos pisedhos, apenas postu pè in terra, comintzant a iscurrizare de un'àrvure a s'àtera, allegros che cíciri.
cicirída , nf: circirida,
circida Definition
genia de bobboi chi in is istades, mescamente a oras de basca, istat sèmpere cantandho
Synonyms e antonyms
angesa,
bibbigorra,
cantaganta,
chíchela,
cicirigolla,
ciriciri,
cixa,
cixigraxa,
cixiredha,
coibira,
grígliu,
pisigorra,
sissirigòscia,
sitzigarra,
sitzigolla,
tzítara,
tzitarra
Scientific Terminology
crp, tibicen plebejus
Etymon
srd.
Translations
French
cigale
English
balm-cricket
Spanish
cigarra
Italian
cicala
German
Zikade.
cicirigòlla , nf: sitzirigolla* Synonyms e antonyms bibbigorra, chíchela, sissirigòscia, sitzigolla, tzitzirigòrgia.
cicirillói , nm Definition genia de erba chi faet asseliare is nérbios e batit sonnu Synonyms e antonyms cabbumilla, caboníglia, cambamilla, sicia Scientific Terminology rbc.
ciciriópis , nf: tzitziriopis Definition
feruledha de àinu, de casu, una calidade de feurra
Synonyms e antonyms
ferulagasari,
feruledhagàsina,
feurrabburda,
feurredha,
fraudha
Scientific Terminology
rba, Thapsia garganica
Translations
French
thapsia
English
thapsia
Spanish
tapsia
Italian
tàpsia
German
Art von Steckenkraut.
cicisbèa , nf Definition fémina chi andhat tropu cun is ómines.
cicisbeài, cicisbeàre , vrb Definition istare aifatu de is féminas (o de is ómines) Synonyms e antonyms sbagassai Sentences su segnor feudatàriu a sas úndhighi si pesat: dae su letu a sa mesa e dae sa mesa a giogu e poi po disaogu andhat a cicisbeare (F.I.Mannu).
cicisbéu , nm Definition chie istat aifatu de is féminas Synonyms e antonyms galanseto.
cicitzulíu , nm Definition foedhandho cun pipios, pigionedhu Synonyms e antonyms ciciu, ciu 1 Etymon srd.
cicíu , nm Definition
foedhandho cun pipios, pigionedhu / c. de domo = su fillu de sa pudha bianca, su fizighedhu prus bene chérfidu
Synonyms e antonyms
cicitzuliu,
ciu 1,
ciuciu
Etymon
srd.
Translations
French
chouchou
English
favourite,
pet
Spanish
benjamín
Italian
beniamino
German
Liebling.
cicíu 1, cíciu , nm: tzitziu, zinziu Definition genia de erba e frore (ciciu de porcu = atandha, pabaoi); orrugu de istrégiu de terra Synonyms e antonyms cicia 1, zínzili 2. is nannais giogànt a cicios bècios, candho furint pipias Etymon srd.
ciciugojuàdu , nm Definition
pane de sirbone, pane o fà de procus, patata pórchina, fior'e padedha, genia de frore chi faet a patatedha ladita, asuta
Synonyms e antonyms
cacacú,
cacamalune,
cacasennoredha,
cucú 1,
cucubberrita,
lepirisposu,
lepuritanu,
ortiedhu,
sennoredha
/
cdh. ciciucujuatu
Scientific Terminology
rba, Cyclamen repandum
Translations
French
cyclamen
English
sowbread
Spanish
ciclamino,
pamporcino
Italian
ciclamino
German
Saubrot.
ciciulía , nf: sitzulia, tzutzulia Definition genia de pigione mannu chi papat petza Synonyms e antonyms astorolia, cirolia, tziodhia Scientific Terminology pzn Etymon srd.
ciciuniàli , agt Definition nau de ccn., chi si ndhe istat sèmpere apartau in d-unu cugigone Synonyms e antonyms arrenconau Etymon srd.