A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cóciu , nm Definition genia de carrotza, a bàtoro orrodas e assumancu a duos cuadhos, unu tempus impreada po sa posta Sentences balit prus s'àcua de abrili chi non su cóciu de su rei Dàvidi ◊ su cóciu dhu ghiat su coceri Surnames and Proverbs smb: Cocciu Etymon spn. cotxu, coche Translations French carrosse English coach Spanish coche Italian còcchio German Kutsche.

cóciu 1 , agt Definition nau de unu pegus cràbinu, chi no portat corros Synonyms e antonyms múdulu, pabadi.

cóciua , nf, nm: cóciula, cótzila, cótzula, cótzura, cótzulu, cótzuru Definition diferentes calidades de pane grussu: cótzulu est fintzes bículu, orrugu de pane Synonyms e antonyms coca 1, cocòi, cocone, piu Idioms csn: dare su cótzulu a unu = dàreli sa cogone (nadu unu pagu a befe de chie faghet sa cosa in debbadas pro ccn.); cótzulu de pistidhu = zenia de durche Sentences a ndhe cheres de cótzula, Zuanna? Si no ti amus a dare pane lentu! ◊ at fatu cótzilas chin berdas ◊ fit famidu e cheriat sas cótzulas chi fint coghendhe Surnames and Proverbs smb: Cozzula Scientific Terminology pne.

cóciua 1 còcioba

cociuài cociobài

cóciula cóciua

cóciula 1 còcioba

cociulàju , nm Definition piscadore de cóciula, de gioga de mare Sentences in tretu in tretu calincunu cociulaju, aciuvau in s'àcua, iscrucullat s'arena foxosa cun su ciuliru ◊ su cociulaju est remendi in su ciu andendi a fai arregorta Scientific Terminology prf Etymon srd. Translations French pêcheur d'arches English mussel fisher Spanish pescador de almejas, mariscador Italian pescatóre di arsèlle: arsellante German Muschelfischer.

còco , nm Definition genia de pedra niedha chi apicant a sa cadenita po maia Synonyms e antonyms pinnadedhu 1, sebeste 2. fit pranghenne chin donzi làcrima che coco, manna goi! Surnames and Proverbs smb: Cocco, Coco Etymon srd. Translations French petite bague qu'on porte sur soi, qui préserve du mauvais œil English jet ring against evil eye Spanish azabache Italian anellino di giavazzo cóntro il malòcchio German Gagatring gegen bösen Blick.

còco 1 , nm: còcu 1, cócuru Definition cosa tundha, pedra, nodu, cosa chi essit fintzes in sa carre, ou; una genia de druche, a bocighedha tundha pagu prus manna de una nughe, chi candho est cotu si ponet a loba, a duos a duos, fundhu cun fundhu, apicigaos apare cun marmellata / cocu de salia = ispudu chi si ponit in manus po no alliscinai sa mainga de una ferramenta, trabballendi; cócuru de nuxi = su chiu de sa nughe Synonyms e antonyms códulu, cogodu, crastu / porru Sentences su gorropu, chin puntas e chin brocos, chin tzumbos e chin cocos istrazolat sos corzos ◊ custos cocos de granitu in sa costera parent fughitos dae pódhiches a Deus ◊ su pitzinnu fit zocandhe cun cocos tundhos de rivu Surnames and Proverbs smb: Coccu Etymon srd.

cocòa , nf Definition una calidade de pane ciatu; a logos, bòcia de nie Scientific Terminology pne Etymon srd.

cocoàju , nm Definition chie cricat o bendhet cocois, tzintzigorros Synonyms e antonyms cocoidalzu Etymon srd.

cocoàre , vrb Definition essire in giru peri is orrugas a pedire sa cocoi Etymon srd.

cocobèta , nf Definition posidura de animale frochindho Synonyms e antonyms apatadura.

cocòcia , nf: cocota, cogòcia Definition su corgiolu modhe de sa nughe (ma fintzes de sa méndhula), su chi si tzacat, si ndhe istacat candho sa nughe lompet, e sicat: sa cogòcia est fintzes su corgiolu tostau de sa nughe e, segundu su logu, su capedhu de su landhe fatu coment'e una crobedha afacada, su chi narant puru cocotzu; a logos est sa conchedha de sa natura de su mascu Synonyms e antonyms còcora, cocotu* / conchedha 3, papu 1 Scientific Terminology rbr Translations French brou English walnut husk Spanish raspa, zurrón, ruezno Italian mallo della nóce German grüner Schale.

cocòda cacódua

cocodàre , vrb Definition su crocolare de is pudhas, fintzes su cantare de is margianes.

cocodàtzu , agt Definition chi est cocode a tropu Synonyms e antonyms timarosu Sentences issa pariat una fémina frita che su nibe e cododatza Etymon srd.

cocodàu , nm Definition logu de cocoda, totu pedra Sentences funt abbarraus imbolaus totu sa note in cussu cocodau in s'uru de su mare Etymon srd.

cocòde , agt: cocodu Definition chi no portat face, no tenet atza, si dha timet ananti de gente Synonyms e antonyms bergungiosu, frigonzosu, gosilànimu, guvaldu Sentences su pitzinnu, cocode comente fit, biendhe s'istranzu aiat arrimau sa furcheta e incurbiau sa conca pro sa birgonza ◊ su pitzinnu est cocode e no resessit a isperpedhare paràgula in cara de zente istranza Scientific Terminology ntl.